“Sinteza politică a săptămânii” - redacţia emisiuni în limba română a postului de radio “Ucraina-Internaţional” (Аудіо)

Situația în zona de conflict din estul Ucrainei rămâne instabilă. Primul adjunct al şefului Misiunii speciale de monitoriozare OSCE în Ucraina, Aleksandr Hug, zilele acestea a vizitat regiunile Doneţk şi Lugansk. Astăzi el împreună cu alţi observatori a efectuat o patrulare în localitatea Cermalyk. Aleksandr Hug a confirmat participarea misiunii la asigurarea de către operatorul ucrainean a restabilirii legăturii telefonice mobile pe teritoriile temporar ocupate din regiunea Doneţk. Potrivit lui Aleksandr Hug, numărul încălcărilor regimului de încetare a focului în zona desfăşurării Operaţiunii antiteroriste în Donbas este în creştere, mai ales pe direcţia spre Svitlodarsk a crescut de două ori. În săptămâna trecută observatorii noştri au fixat o sporire a nivelului  violenţelor pe linia de confruntare. O îngrijorare deosebită trezeşte situaţia pe direcţia Scitlodarsk, unde numărul încălcărilor este de două ori mai mare, decât în săptămâna precedentă. Aleksandr Hug a menţionat că la 18 ianuarie la baza de patrulare a Misiunii de monitorizare din Svitlodarsk observatorii au fixat circa 400 de explozii. Adjunctul şefului Misiunii a accentuat că părţile implicate în conflict nu îndeplinesc înţelegerile privind retragerea forţelor şi mijloacelor tehnice, precum şi nu desfăşoară lucrări de deminare. Mai mult decât atât,  ei pun noi mine antitanc, sapă tranşee, a informat el. În loc de retragere a armamentelor,vedem semne de amplificare a forţelor şi tehnicii militare. Pretutindeni, în Estul Ucrainei Misiunea specială de monitorizare OSCE fixează pregătiri pentru continuarea conflictului, a menţionat el. De altfel, astăzi Aleksandr Hug a efectuat o vizită la Doneţk. În următoarele zile el va întreprinde călătorii de lucru la Kramatorsk, Gorlivka şi Popasne.  

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi Reprezentantul special al preşedintelui SUA pe problemele Ucrainei, Curt Wolker,  au examinat, la Kiev, chestiuni privind activizarea eforturilor internaţionale pentru restabilirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. După cum comunică serviciul de presă al şefului statului, în cadrul întâlnirii s-a accentuat că prioritatea absolută constă în  consolidarea regimului de încetare durabilă a focului şi retragerea din Ucraina a trupelor de ocupaţie ruseşti.  În cadrul întâlnirii părţile şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu lipsa unui progres în cea ce priveşte îndeplinirea de către Rusia a prevederilor privind securitatea, incluse în acordurile de la Minsk. De asemenea s-a pus accentul pe necisitatea ca Moscova să-şi demonstreze voinţa sa politică cu scopul reglementării pe cale paşnică a situaţiei create şi să fie de acord  în privinţa amplasării misiunii pacificatoare ONU în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul necontrolat al frontierei de stat ucraineano-ruse.  Pacificatorii ONU trebuie să aibă acces liber pe segmentul necontrolat al graniţei dintre Ucraina şi Rusia. De asemenea, Petro Poroşenko şi Curt Wolker au evidenţiat eliberarea ostaticilor ucraineni la finele anului trecut. Părţile au atras atenţia faţă de legea Ucrainei privind reintegrarea teritoriilor ocupate ca fiind un element al strategiei generale de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Afară de aceasta, cei doi interlocutori au accentuat prioritatea căii politico-diplomatice, paşnice, de reglementare a situaţiei în Donbas.     Reprezentantul special al SUA privind Ucraina, Curt Wolker, a avut o întâlnire cu Secretarul Consiliului Securităţii şi Apărării Naţionale a Ucrainei, Oleksamdr Turcinov, cu care a examinat Legea adoptată de Rada Supremă privind asigurarea suveranităţii Ucrainei pe teritoriile ocupate temporar din Donbas. În capitala Ucrainei Wolker s-a întâlnit cu şeful Statului major al Forţelor Armate ale Ucrainei, Viktor Mujenko. De altfel, la 26 ianuarie este planificată întâlnirea lui Wolker cu consilierul Preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladislav Surkov, care este prevăzută să aibă loc în oraşul Dubai.

Peste 60 de șefi de stat și guvern, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-au întrunit săptămâna aceasta în orașul Davos din Elveția la adunarea anuală a Forumului Economic Mondial. Pe parcursul a patru zile, înalții demnitari au discutat probleme globale cu genericul ”Făurirea unui viitor comun într-o lume divizată”. Adunarea anuală a forumului din 2018 s-a desfășurat pe fondalul creșterii economiei mondiale. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a participat în fruntea unei delegații, la lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos. Programul participării șefului statului a inclus întâlnirea șefului statului cu omologul său american, Donald Trump. De asemenea, Petro Poroșenko a avut întrevederi cu 20 de lideri de diferit rang și oameni de afaceri din lume. Șeful statului ucrainean s-a întâlnit, de asemenea, cu directorul administrator al Fondului Monetar Internațional, Cristine Lagarde. La Davos s-a discută despre a patra revoluție industrială și impactul tehnologiei asupra economiei și vieții de zi cu zi, despre inteligența artificială, se fac previziuni despre evoluția economiei mondiale în acest an, se analizează scenariile privind globalizarea și antiglobalizarea și se dezbat temele privind protecția mediului. În esență, însă, Forumul Economic de la Davos rămâne ceea ce a fost, în ultimii 47 de ani: un spațiu în care se schimbă idei, în care se avansează teme importante privind viitorul economiei și al omenirii, și în care se anunță decizii viitoare. Până la urmă, nimeni nu a stat să urmărească un calendar de implementare a măsurilor pe care lideri politici le anunță la forum. Cert este că Davos rămâne pentru liderii politici și cei din economie un spațiu extraordinar pentru a exprima o viziune. Ucraina este orientată cu fermitate spre continuarea reformelor  interne. Puterea ucraineană a îndeplinit majoritatea cerințelor FMI și astfel va putea primi tranșa ordinară de credit deja până la începutul lui aprilie.  Această opinie a fost exprimată de Președintele Petro Poroșenko, în interviul acordat publicației Bloomberg în timpul vizitei sale la Davos. Șeful statului ucrainean a relevat că s-a întâlnit cu Directorul FMI Cristine Lagard, cu care a discutat viitoarea colaborare. Potrivit lui Petro Poroșenko, putere ucraineană  îndeplinit cerințele FMI în proporție de 80 la sută și este dispusă să continue reformele de sistem. Sperăm că până în aprilie vom primi de la FMI tranșa ordinară de credit, a spus liderul ucrainean. La rândul său, Reprezentantul Ucrainei în Grupul Trilateral de Contact de l Minsk, Irina Gherașcenko, a specificat că ajutoarele acordate Ucrainei nu trebuie calificat drept bomboane, deoarece Ucraina nu este un cerșetor la sediul Uniunii Europene.  De menționat, că vineri a fost ultima zi de lucru la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde au avut loc discuții pe teme actuale de pe ordinea de zi a economiei internaționale și întâlniri la cel mai înalt nivel.
La 22 ianuarie Ucraina a marcat Ziua integrității. La 22 ianuarie anul 1919 a fost proclamat Actul Unirii pământurilor Republicii Populare Ucrainene și Republicii Populare Vest-Ucrainene. Sărbătoarea este marcată în Ucraina începând din anul 1999. Evenimentul de aproape o sută de ani în urmă s-a produs la prima aniversare al celui de-al IV-lea universal al radei Centrale Ucrainene, care a proclama independența totală a Republicii Populare Ucrainene. Așadar, 22 ianuarie este nu numai Ziua Integrității Ucrainei. În această zi marcăm centenarul proclamării Independenței Republicii populare Ucrainene. Cu o sută de ani în urmă, în anul 1918, pentru prima dată în secolul al XX-lea, Ucraina și-a proclamat Independența. Atunci se năștea statul, care pe parcursul următorilor trei ani, nu a încetat lupta pentru propria existență. Ucrainenii au reușit atunci să-și amenajeze frontierele statului, să-și afirme limba și simbolurile statului (stema, imnul și drapelul), să-și făurească o armată națională aptă de luptă, să obțină recunoașterea pe arena internațională.    
Încheierea primului Război Mondial s-a soldat cu crearea, pe ruinele imperiilor, a câtorva state independente naționale în estul Europei. Printre popoarele subjugate, care s-au ridicat la lupta pentru autodeterminare au fost și ucrainenii, care au creat Republica Populară Ucraineană și Republica Populară Vest-Ucraineană și să le unească apoi într-un singur stat. Proclamarea Independenței prin cel de-al IV-lea Universal al radei Centrale a devenit o etapă logică de dezvoltare a revoluției ucrainene. Independența Ucrainei a fost proclamată în condițiile agresiunii bolșevice rusești. Acțiunile militare au îndemnat Rada Centrală să se separeu de Rusia. În timpul ședinței guvernului ucrainean de la 8 ianuarie anul 1918, Mykyta Șapoval a declarat: ”Dacă armată nu avem, iar Ucraina trebuie apărată, unica ieșire din situație este proclamarea Ucrainei independente, ceea ce ne va permite să ne afirmăm pe arena internațională și să începem organizarea unei noi forțe fizice”. Astfel problema autonomiei sau a autodeterminării a fost soluționată. La data de 22 ianuarie anul 1918 a fost proclamată independența Republicii Populare Ucrainene. Acestei probleme i-a fost consacrată ședința Consiliului mic, care a durat trei zile. Spre examinare au fost înaintate trei proiecte: ale lui Myhailo Grușevski, Volodymyr Vinnycenko și Mykyta Șapoval. În cele din urmă a fost elaborată o redacție comună, care a intrat în istorie ca cel de-al IV-lea universal al Radei Centrale Ucrainene. Republica Populară Ucraineană și-a marcat prima sa aniversare la 22 ianuarie anul 1919 prin adoptarea solemnă a Actului Unirii cu pământurile Republicii Populare Vest-Ucrainene. Așadar, în această zi Ucraina marchează două evenimente de o mare însemnătate istorică: proclamarea independenței Repubvlicii Populare Ucrainene și Ziua întregirii pământurilor ucrainene într-un stat unic. Cu prilejul sărbătorii Integrității Ucrainei, Institutul ucrainean al memoriei Naționale prezintă un proiect unic: harta interactivă ”locurile memoriei Revoluției ucrainene din anii 1917-1921”. Iată ce a spus colaboratorul acestui Institut, Maxym Maiorov.
- Va fi creată o hartă electronică, care va fi plasată pentru acces deschis tuturor doritorilor. Pe această hartă vor fi indicate locurile, ce sunt legate de evenimentele Revoluției Ucrainene din perioada anilor 1917-1921. Adică, locurile ce sunt legate de evenimente, de anumite personaje, de diferite instituții, formațiuni militare ale Statelor Ucrainene din acea perioadă. Se are în vedere Republica Populară Ucraineană și Hatmanatul lui Pavlo Skoropadski. De asemenea, va fi prezentată versiunea-pilot a acestui proiect. Am în vedere partea kieveană, adică locurile memoriei Revoluției Ucrainene în Kiev. Au fost selectate deja 400 de locuri de acest fel, care au și fost fixate pe hartă. Acestea vor fi prezentate concomitent cu site-ul dedicat centenarului Revoluției Ucrainene,a precizat Maxym Maiorov, colaborator al institutului ucrainean al Memoriei naționale.
Ucraina a însușit lecțiile istoriei și în prezent este gata de luptă împotriva propagandei rusești, iar militarii ucraineni sunt pregătiți să dea riposta cuvenită ocupanților, a declarat Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, în luarea sa de cuvânt la solemnitățile dedicate Zilei integrității și centenarului proclamării independenței Republicii Populare Ucrainene. După discursul rostit, Președintele a înmânat distincții de stat unor activiști ai culturii și științei, importanți activiști de stat și militari. Petro Poroșenko.
- Vreau să amintesc încă o dată cuvintele lui Ivan Lyseak-Rudnițki că ar fi o greșeală să vorbim despre înfrângerea revoluției ucrainene. Ea nu și-a atins scopul definitiv, însă a dus la renașterea internă a societății ucrainene. Pe fundamentul acelei revoluții s-a dezvoltat ulterior societatea noastră. Vreau să spun că fără cel de-al IV-lea Universal nu ar fost nici Actul  proclamării Independenței. Dacă glorioșii noștri strămoși din îndepărtatul an 1918 nu ar fi semănat boabele ideii independenței, această idee nu ar fi crescut niciodată până la susținere aproape unanimă a independenței statului ucrainean la referendumul de la 1 decembrie anul 1991, a spus Președintele Petro Poroșenko.
În timpul discursului, șeful statului nu a amintit doar despre trecut, ci s-a adresat oponenților săi politici și i-a chemat pe toți să evite populismul, or anume populismul nu a permis atunci, cu o sută de ani în urmă,  să fie păstrată independența Ucrainei.Participanții la ceremonia solemnă au vizionat și un film despre evenimentele Revoluției Ucrainene din anii 1917-1921. Au fost demonstrate și cadre documentare din acea perioadă crucială din istoria Ucrainei. Președintele Petro Poroșenko a dat asigurări că pe ucraineni îi unesc idealurile și valorile comune, iar Ucraina este un stat inseparabil, integru și unic. Suntem o familie mare și puternică, compusă din toți cetățenii Ucrainei – de la est la Vest, de la Nord la Sud.
Ministerul de externe al Ucrainei manifestă dorinţa de a menţine solidaritatea lumii civilizate în privinţa independenţei şi integrităţii teritoriale statului.  O prioritate a activităţii Ministerului de externe în anul 2018 va fi menţinerea solidarităţii internaţionale cu Ucraina în lupta împotriva agresiunii din partea Federaţiei Ruse. Despre aceasta a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Pavlo Klimkin, în timpul conferinţei de presă la Kiev, consacrate rezultatelor activităţii Ministerului de externe al Ucrainei în anul 2017 şi priorităţilor pentru anul 2018. Prioritatea principală a Ministerului de externe este şi va fi în anul curent menţinerea solidarităţii lumii civilizate, a comunităţii internaţionale în lupta statului împotriva agresiunii ruseşti pentru independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, a subliniat Pavlo Klimkin. Potrivit ministrului, cea ce se există acum pe teritoriul din Donbas este de fapt  „o administraţie de ocupaţie rusească”. Domnul Klimkin a accentuat că Federaţia Rusă vrea să menţină teritoriul temporar ocupat ca o colonie a sa, să stabileasă acolo unele „reguli deosebite”, iar apoi să păşească pe calea federalizării şi frangmentării Ucrainei.  Ministrul ucrainean a dat încredinţări, că un asemenea scenariu al Rusiei niciodată nu va fi realizat. Pavlo Klimkin nu exclude, că în cadrul Conferinţei pentru securitate de la Miunhen poate avea loc întâlnirea  minisştrilor de externe ai ţărilor din „formatul normandez”. Cu părere de rău, deocamdată nu există o viziune clară,  care vor fi rezultatele unei asemenea întâlniri, a spus diplomatul. El a comunicat că în curând urmează să examineze această chestiune cu omologul său din Germania, Zigmar Gabriel, iar apoi – cu şeful diplomaţiei franceze, Jan-Iv Le Drian. Totodată el a specificat, că în timpul conferinţei de la Miunhen el nu planifică să aibă contacte cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Dacă va fi nevoie, fireşte, vom contacta, a spus Pavlo Klimkin. Mutarea platformei de negocieri pentru reglementarea conflictului din Donbas de la Minsk la Astana în prezent, e puţin probabil, că va avea un rezultat pozitiv, plin de conţinut, consideră ministrul ucrainean de externe. O asemenea idee a fost exprimată de către colegii noştri cazahi. Părerea mea e, că schimabarea locaţiei n-are nici un  rost. Dacă ea ne-ar  da posibilitate să obţinem rezultate, suntem gata să ne mutăm chiar şi în Noua Zelandă. Însă, în mod real, ceea ce se întâmplă la întâlnirile de la Minsk  este o problemă cauzată din partea Rusiei şi anume – nedorinţa de îndeplini nici una din angajamentele asumate şi dorinţa de a trata în felul său toate înţelegerile obţinute, a menţionat Pavlo Klimkin, adăugând:  Minskul, Astana sau un alt oraş – aceasta n-are importanţă principială. Principalul e să avem un rezultat pozitiv. La aceiaşi conferinţă de presă, Pavlo Klimkin a constatat  lipsa unui consens la tratativele cu Rusia privind formatul Misiunii pacificatoare ONU în Donbas. Când ultima dată am stat de vorbă cu Serghei Lavrov, (ministrul de externe al Rusiei), în privinţa operaţiunii pacificatoare, dialogul a fost foarte complicat.  Deoarece, deocamdată, ne aflăm încă departe în sensul scopurilor noastre, a spus el. Cu toate acestea, ministrul a menţionat că munca în cea ce priveşte trimiterea misiunii pacificatoare ONU în Donbas va continua.   

În ultima zi de sâmbătă a lunii ianuarie în Ucraina a fost cinstită memoria victimelor Holocaustului – una dintre cele mai tragice pagini din istoria Ucrainei de după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu această ocazie în capital și în alte orașe din țară au avut loc acțiuni de comemorare ale jertfelor regimului nazist. A avut loc prezentarea manualului metodic Babyn Iar: memorie pe fondalul istoriei,  îndrumător pentru profesorii școlari. Proiectul  fost realizat de către Centrul Ucrainean de studiere a istoriei Holocaustului, cu sprijinul Institutului Ucrainean al  Memoriei Naționale și Inițiativei de caritate cu genericul Întâlnire ucraineano-evreiască. În timpul prezentării de carte de la Centrul media ucrainean pe probleme de criză,  Directorul Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, Volodymyr Veatrovici, a relevat: Înțelegem că profesorii școlari încă mai au nevoie de materiale metodice pentru a dezvălui la nivelul cuvenit subiectele și temele camuflate multă vreme în perioada sovietică. Aceste evenimente au fost trecute cu vederea și în perioada Independenței Ucrainei. Între ele se numără și tragedia de la Babyn Iar. Autori ai manualului sunt 10 cei mai buni profesori de istorie din diferite colțuri ale Ucrainei, între care kievenii Olga Limonova, Irina Fridman, Natalia Holod, profesoara Natalia Gherasim din Cernăuți și alții. Manualul Babyn Iar include lecții metodice pe baza expoziției virtuale  Babyn Iar: memorie pe fondalul istoriei și a unui film documentar intitulat Babyn Iar: în căutarea memoriei. După cum  relatat Anatolii Podolskii, directorul Centrului Ucrainean de studiere a istoriei Holocaustului, acest manual îi va stimula pe elevii ucraineni să se antreneze în viitor la crearea Memoriei naționale comune a Ucrainei și  unei societăți unice. Îndrumătorul este destinat profesorilor și elevilor din clasele superioare, având deocamdată un tiraj de o mie de exemplare. În format electronic manualul va fi în acces liber, iar în viitor este planificată o versiune interactivă a proiectului, unde profesorii din toată Ucraina vor putea propune materiale regionale unicale legate de această perioadă tragică în istoria omenirii cum este Holocaustul.

MAE al Ucrainei solicită Rusiei să înceteze acțiunile ilegale îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni care au fost transportați din Crimeea în Rusia. Kievul protestează și consider ca fiind inumană decizia de a transporta ilegal cetățenii Ucrainei Muslim Aliev, Emis Cucu, Vadim Siruk, Enver Bekivor și Refat Alimon din Crimeea anexată în Rusia. MAE consideră că dosarul intentat este falsificat, iar apărarea juridică nu a fost asigurată. Kievul semnalează faptul că față de aceste persoane a fost aplicat un comportament brutal și inuman.  Solicităm statutului agresor să înceteze aceste fărădelegi – se spun într-un comunicat al MAE.

De menționat că potrivit președintele Radei Supreme de la Kiev ocuparea Crimeii a fost pregătită din 2012. Începând cu anul 2012, serviciile speciale ruse au depus eforturi intense pentru formarea de unități de luptă paramilitare pe teritoriul Ucrainei, mai ales în regiunile din sud-estul țării și Crimeea, a declarat președintele Radei Supreme de la Kiev, deputatul Andrei Parubii.

- Așa cum am aflat în timpul șederii mele la Lugansk, unde am fost negociator, inclusiv cu separatiștii,  din 2012 pe teritoriul Ucrainei, în special în regiunile de sud-est, a fost formata o rețea de organizații controlate de serviciile de securitate ruse care, sub masca reconstituirilor istorice al celui de-al Doilea război mondial, pregăteau luptători și aveau planuri detaliate pentru capturarea administrațiilor locale, autoritățile locale și, astfel, să pregătească terenul pentru introducerea trupelor rusești”,– a subliniat Parubii. Potrivit declarației oficialului, astfel de rețele au existat în regiunile Donețk, Lugansk, Harkiv, Zaporijia, Mykolaev, Odesa și Herson. „După cum am aflat mai târziu, membrii acestor grupuri nu se cunoșteau intre ei, fiind în legătură directă cu coordonatori din serviciile speciale rusești. Activarea efectivă a acestor grupuri se făcea numai la ordinul direct venit din Rusia, de la serviciile speciale rusești“, – a adăugat el.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție privind „consecințele umanitare ale războiului în Ucraina”. În document, APCE cere Rusiei să „oprească sprijinul financiar și militar” pentru autoproclamatele republici populare Donețk și Lugansk și să asigure accesul fără restricții pentru organizațiile internaționale în Crimeea.

De asemenea, rezoluția adoptată de Adunare cere autorităților ruse să nu mai recunoască actele de identitate și alte documente emise pe teritoriul celor doua ”republici”. Unele paragrafe ale rezoluției se referă la situația din Crimeea. APCE solicita Moscovei să asigure respectarea drepturilor omului și siguranța persoanelor care trăiesc pe peninsulă și să ridice interdicția asupra activităților Mejlisului tătarilor din Crimeea. Replica a venit imediat din partea vicepreședintelui Dumei de Stat din Rusia, Petr Tolstoi, care la rândul său a declarat că rezoluțiile APCE privind Crimeea nu vor fi îndeplinite. Legea învățământului din Ucraina a fost pe agenda sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se desfăşoară la Strasbourg.  În cadrul discuţiilor de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a fost abordată şi problema reformei educaţiei din Ucraina. Concluzia a fost că se aşteaptă ca Ucraina să revină asupra modificării legii învăţământului şi să respecte normele internaţionale în vigoare. Despre temele discutate la APCE în comentariul asociatului onorific APCE Ion Popescu:

Dumitru Verbiţchi. Radioul Ucrainean, Redacția emisiuni în limba română

Asculta