Doamnelor şi domnilor bine v-am găsit! Sunt Vitalie Zâgrea şi împreună cu Andrei Crigan şi Iurie Soponaru, din regia de emisie, vom încerca să facem o sinteză a evenimentelor politice care au avut loc în ţara noastră pe parcursul săptămânii curente.
Situaţia în Estul Ucrainei rămâne şi-n continuare tensionată. În noaptea de joi spre vineri în zona Operațiunii antiteroriste, în rezultatul luptelor, lângă localitatea Krymske și-au pierdut viața cinci militari ucraineni, iar patru au fost răniți. Agravarea situației în Donbas este legată de introducerea pe teritoriul ocupat a contingentului suplimentar al armatei ruse, dar Forțele Armate ale Ucrainei țin situația sub control. Secretarul Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat:„Dispunem de informații că au loc diferite situații de conflict între diferite formațiuni criminale, care fac parte din administrația de ocupație pe teritoriile ocupate în estul țării noastre. În legătură cu această încordare a situației conducerea militară rusă a mărit efectivul contingentului rus dislocat pe teritoriul ocupat. Este o problemă destul de complicată pentru noi”. Totodată, Oleksandr Turcinov și-a exprimat încrederea că Forțele Armate ale Ucrainei nu numai vor da o ripostă cuvenită provocărilor trupelor rusești, dar își vor îmbunătăți și pozițiile. Între timp militarii ruși controlează situația din Lugansk și teritoriile ocupate ale regiunii.
Escaladarea bruscă a situației în zona desfășurării Operațiunii antiteroriste demonstrează o dată în plus că Rusia nu are grijă de oameni sau de pace, ci intenționează să destabilizeze Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Mariana Beța.
Anual, pe data de 25 noiembrie, Ucraina și întreaga lume cinstesc memoria jertfelor ucise de foametea artificială din anii 1932-1933. Acțiuni de pomenire se desfășoară și în peste 30 de țări ale lumii. Acțiunile de comemorare la nivel național, dedicate tristei aniversări a genocidului, se desfășoară sub lozinca ”Holodomor – răzbunare pentru libertate, răzbunare pentru revoluție”.
Anual ucrainenii și întreaga lume aduc un omagiu milioanelor de victime ale foametei din anii 30 ai secolului trecut, calificată de Președintele Petro Poroșenko drept genocid planificat de puterea sovietică pentru a zdrobi orice revendicare de independență ucraineană. Colectivizarea și reprimarea opoziției țăranilor, distrugerea intelectualilor ucraineni și lichidarea bisericii ucrainene nu au dat rezultatele scontate de Moscova. Holodomor-ul a fost planificat și executat la scara unui genocid. Scopul imperiului sovietic era să elimine orice posibilitate de autodeterminare pentru Ucraina, declara șeful statului ucrainean, într-un interviu.
În 1932, regimul lui Stalin a început o campanie de colectivizare forțată în timpul căreia au fost naționalizate semințe, grâu, făină, legume și vite, ceea ce a făcut ca țăranii să ajungă să moară de foame. Potrivit istoricilor ucraineni și occidentali, această foamete, provocată intenționat de puterea sovietică, viza să distrugă veleitățile de independență ale Ucrainei.
Holodomor-ul din anii 1932-1933 din Ucraina a fost recunoscut ca act de genocide împotriva poporului ucrainean de către parlamentele Georgiei, Ecuadorului, Estoniei, Columbiei, Lituaniei, Letoniei, Mexicului, Peru, Poloniei și Ungariei. De asemenea, la nivel parlamentar și regional Holodomor-ul a fost recunoscut drept act de genocide în Australia și Portugalia. În afară de aceasta, la nivel municipal, hotărâri corespunzătoare au fost adoptate în Argentina, Brazilia, Marea Britanie, Spania, Italia și SUA. Organele legislative ale Spaniei, Franței, Cehiei, Slovaciei, Argentinei și Mexicului au adoptat rezoluții despre omagierea memoriei jertfelor Holodomor-ului. Surse ale Ministerului de Externe al Ucrainbei au informat că Senatul și Adunarea Generală a statului New-Jersi (SUA) au adoptat o rezoluție comună despre declararea lunii noiembrie a anului current drept lună a comemorării jertfelor Holodomor-ului-genocid din Ucraina din anii 1932-1933. În afară de aceasta, nu demult Departamentul de Stat American a condamnat orice încercări de a nega Marea Foamete ce a avut loc în Ucraina în anii 30 ai secolului trecut.
În timpul Foametei din anii 1932-1933 în Ucraina a murit 15 la sută din populație. Acestea sunt datele Institutului de demografie și cercetări sociale „Myhailo Ptuha”. În unele raioane, potrivit, după cum afirmă demografii, au murit de foame circa 54 la sută din numărul populației. Foametea a cuprins practic întregul teritoriu al Ucrainei de atunci. În Rusia, de exemplu, foametea a bântuit numai în ținutul Krasnodar, care constituie un procent din teritoriul țării, iar majoritatea populației de acolo o constituiau tot etnicii ucraineni. Potrivit colaboratorului științific principal de la Institutul de demografie, Natalia Levciuk, cercetările desfășurate au demonstrat o dată în plus că evenimentele din anii 1932-1933 din Ucraina sunt urmările hotărârilor cu un scop bine determinat ale conducerii Uniunii Sovietice și nu a recoltei mizerabile. Natalia Levciuk a declarat: „Pierderile sunt de 3,9 milioane de vieți omenești, plus deficitul natalității – de circa 600 mii. Cel mai mult au avut de suferit regiunile Kiev și Harkiv, iar din grupa a doua fac parte regiunile Vinnyția, Dnipropetrovsk și Odesa. Relativ mai bună a fost situația din regiunile Cernighiv și Donețk. Au pierdut de la 40 până la 54 procente din populație unele raioane din regiunile Kiev și Poltava. Sub pretextul achizițiilor de pâine a fost realizat un sistem întreg de acțiuni de represiune împotriva grupelor sociale și naționale ale populației, care nu au acceptat colectivizarea, puterea sovietică și aveau interesele lor naționale”, a accentuat Natalia Levciuk.
La 25 noiembrie în Ucraina și în întreaga lume au fost comemorate jertfele Foametei din 1932-1933. Acțiunile de doliu s-au desfăşurat cu genericul „Foametea – răfuială pentru libertate”. La Muzeul Național de Istorie a Ucrainei a avut loc lecția candidatului în științe istorice, Oleksandr Ișciuk. Cercetătorul a povestit despre descoperirile făcute în arhivele serviciilor speciale sovietice, care sunt o mărturie veridică a genocidului regimului sovietic împotriva poporului ucrainean. Oleksandr Ișciuk a ţint să specifice „Va fi prezentată informația despre documentele din arhivele Comitetului Securității de Stat, notițe personale, fotografii făcute în perioada Foametei. Va fi prezentat jurnalul învățătoarei Oleksandra Radcenko, martor ocular, care a fost condamnată pe zece ani de închisoare. Aceste documente prezintă altfel evenimentele Foametei, nu sunt documente oficiale și de statistică, ci arată cum oamenii reacționau la acele evenimente tragice. Evenimentele sunt tratate de pe pozițiile țăranului simplu, care a fost arestat pentru că se opunea colhozului, sau a cekiștilor care realizau operațiile de distrugere a țăranilor ucraineni și de creare cu forța a colhozurilor, au organizat Foametea-genocid din anii 1932-1933”, a conchis istoricul.
Liderii celor şase ţări din Parteneriatul Estic s-au reunit vineri la Bruxelles cu omologii lor din Uniunea Europeană în cadrul unui summit menit apropierii celor două părţi din punct de vedere politic şi economic. Summit-ul Parteneriatului Estic, al cincilea din 2009 încoace, are loc sub egida Estoniei, ţara care asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Liderii Ucrainei, Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusului, Georgiei și Republicii Moldova, şase ţări foste membre ale URSS, sunt invitaţi la o apropiere mai mare din punct de vedere politic şi economic cu Uniunea Europeană. Unele subiecte sensibile, precum conflictul armat din estul Ucrainei şi perspectivele de aderare ale celor şase ţări la comunitatea europeană, vor fi evitate. Textul final al summitului nu va face referire la războiul care macină Ucraina şi nici la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, o acţiune condamnată puternic la Riga, în 2015, când a avut loc ultima reuniune în acest format. Summit-ul Parteneriatului Estic nu este un instrument de soluţionare a conflictelor, ci un instrument pentru a discuta modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a parteneriatului nostru, a subliniat în acest context, sub acoperirea anonimatului, un oficial de rang înalt al Uniunii Europene. Uniunea este principalul atu al guvernelor eurofile pentru a combate propaganda rusească foarte agresivă, a afirmat premierul moldovean Pavel Filip. Prin urmare, Uniunea Europeană vrea să pună accent pe creşterea popularităţii sale în cele şase ţări din cadrul Parteneriatului Estic şi cere intensificarea eforturilor anticorupţie, creşterea democraţiei şi a independenţei justiţiei. De asemenea, UE intenţionează să se deschidă mai mult studenţilor prin intermediul programului Erasmus şi are în vederea reducerea tarifelor la roaming pentru telefonia mobilă. În acest sens, Bruxelles-ul propune 20 de avantaje până în 2020, axate pe întărirea economiei, guvernanţei, societăţii şi conectivităţii.
Delegația ucraineană de nivel înalt la această reuniune importantă este condusă de Președintele Petro Poroșenko. Din capitala comunității europene ne-a transmis Andrii Lavreniuk. “Majoritatea delegațiilor naționale – 28 de țări-membre ale Uniunii Europene și șase parteneri din estul continentului, sunt reprezentate la nivelul șefilor de stat și guvern. La lucrările summit-ului nu sunt prezenți președinții Franței și Republicii Belarus, precum și primii-miniștri ai Italiei, Spaniei și Olandei. Summit-ul este un bun prilej de a continua progresul obținut în politica ”Parteneriatului estic” și examinarea pașilor ulteriori, pe care-i poate întreprinde Uniunea Europeană, împreună cu partenerii din est, până în anul 2020, se arată într-o declarație a Consiliului European. Prezența unui număr mare de lideri europeni în capitala belgiană a devenit un prilej cât se poate de potrivit pentru activiștii ucraineni și belaruși, prietenii Ucrainei în Europa, de a desfășura în centrul Bruxelles-ului manifestări menite să atragă atenția politicienilor și opiniei publice față de agresiunea rusească față de Ucraina și războiul hibrid, dezlănțuit de către Rusia împotriva Ucrainei. Participanții la acțiunea de protest i-au susținut, de asemenea, pe deținuții întemnițați în Belarus și Rusia – jurnaliștii radioului ucrainean, Pavlo Șaroiko, și al agenției Ukrinform, Roman Sușcenko”.
La 21 noiembrie ucrainenii au marcat una din cele mai noi şi mai importante sărbători în istoria Ucrainei – Ziua Demnităţii şi Libertăţii. Această dată este sărbătorită anual conform Dercetului Preşedintelui din 13 noiembrie 2014 şi a fost instituită în cinstea unor două evenimente semnificative în istoria Ucrainei: Revoluţia Portocalie din 2004 şi Revoluţia Demnităţii din 2013. Anume la 21 noiembrie 2013 au început primele acţiuni de protest ale cetăţenilor ucraineni ca răspuns la decizia autorităţilor ucrainene de atunci de a încheia cursul de integrare europeană şi de anula procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană. Cu prilejul marcării celor patru ani de la declanşarea Revoluţiei Demnităţii, la Kiev au avut loc acţiuni de comemorare a eroilor care şi-au dat viaţa pentru apărarea libertăţii şi prosperităţii statului. În acest context, Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko împreună cu soţia sa Marina Poroşenko au participat la ceremomia de comemorare a Eroilor Sotnei Celeste, comunică serviciul de presă al şefului statului. Potrivit sursei, cuplul prezidenţial a pus lampade la Crucea Eroilor Sotnei Celeste. De asemenea, la ceremonia de comemorare a eroilor au participat Primul ministru al Ucrainei, Volodymyr Groisman şi Preşedintele Radei Supreme, Andrii Parubii. Potrivit şefului statului, abia în anul 2017 a fost îndeplinită una din cerineţele-cheie ale Maidanului: la 1 septembrie a intrat în vigoare Acordul de asociere şi liber schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană. „Astăzi Ucraina sărbătoreşte Ziua Demnităţii şi Libertăţii. Exact cu patru ani în urmă tinerii noştri, studenţii au fost primii care cu sinceritate au ieşit pe Maidan cu cerinţa de a nu se abate de la drumul european spre Rusia. Impulsul patriotic al tinerii generaţii a găsit un răspuns puternic în inimile ucrainenilor şi milioane de cetăţeni au inundat pieţile şi străzile capitalei şi oraşelor din Ucraina”, a spus Petro Poroşenko. Totodată el a accentuat că Revoluţia Demnităţii a devenit încă o dovadă a asipraţiei poporului ucrainean spre libertate și independență. „Marcăm acestă dată pentru a patra oară, însă anul acesta pentru prima dată pot să spun publicului că una din principalele cerinţe ale Maidanului a fost îndeplinită: Acordul de asociere şi liber schimb dintre Ucraina şi Europa a intrat în vigoare la 1 septembrie curent”, a adăugat Petro Poroşenko.
Ucraina condamnă acțiunile țării ocupante în Crimeea, și anume perchezițiile la domiciliul tătarilor crimeeni, întreprinse în ajun de către Serviciile Speciale ale Rusei. În comentariul în exclusivitate pentru Radioul Ucrainean, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Mariana Beța, a subliniat că Kievul oficial îi cere Rusiei să înceteze acțiunile de violență față de reprezentanții tătarilor crimeeni. Ea a declarat că puterea ucraineană intenționează să aducă la cunoștința opiniei publice mondiale aceste semnale, cu speranța ca aceasta să exercite presiune asupra Rusiei. Mariana Beța a menţionat următoarele: „Președintele Ucrainei, împreună cu delegația ucraineană se află la Bruxelles, la Summit-ul „Parteneriatului Estic” și în convorbirile bilaterale chestiunea dată va fi neapărat abordată. Reieșim din aceia că, în genere, trebuie intensificată presiunea asupra Rusiei. Este extrem de important ca toate aceste materiale și dovezi să stea la baza dovezilor în instanțele juridice internaționale, la care Ucraina s-a adresat în legătură cu agresiunea Federației Ruse”, a accentuat Mariana Beța.
Vă amintim că în ajun, la Simferopol reprezentanții organelor de forță rusești au reținut un grup de tătari crimeeni. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei i-a calificat pe cei reținuți ca fiind membri al Medjlisului. După percheziții activiștii reținuți au fost dus la izolatorul penitenciar. Reprezentanții puterii de ocupație afirmă, că în următoarele două zile față de eu va fi aplicată măsura de prevenire. În timpul reținerii i s-a făcut rău veteranei Mișcării naționale a tătarilor crimeeni, Edjia Kașța, în vârstă de optzeci și doi de ani. În curând ea a decedat.
Continuând tema dată, vom menționa că Rusia încalcă flagrant Convenția de la Geneva, schimbând forțat situația demografică din Crimeea ocupată. Pe peninsulă au fost aduse 250 mii persoane din raioanele temporar ocupate din regiunile Donețk și Lugansk și 300 mii persoane din Rusia. Despre aceasta a declarat Împuternicitul Președintelui Ucrainei pentru poporul tătarilor crimeeni, Mustafa Djemilev. Potrivit lui, puterea creează astfel de condiții, ca locuitorii să fie nevoiți să părăsească peninsula, iar în locul acestora aduc persoane loiale regimului. Mustafa Djemilev afirmă „Circa 250 mii de peroane au fost aduse din Donețk și Lugansk. Mulți dintre ei sunt bandiți, au participat la fărădelegi. Vreo 300-400 mii, potrivit diferitor surse, sunt din locuitori ai Federației Ruse. La Sumferopol, Eupatroia și la Sevastopol se construiesc case de locuit, în mare parte pentru militari. Datele se țin în secret și nimeni nu știe cifra reală a locuitorilor, doar în structurile care de ocupă de aceasta nu este nici o persoană de naționalitate tătară”, a relevat Mustafa Djemilev.
Aderarea Ucrainei la NATO este susținută de către 62 la sută dintre cetățenii ucraineni, iar la Uniunea Europeană – de 57 la sută, a declarat vicepremierul guvernului Ucrainei pentru integrarea europeană și euroatlantică, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei întrevederi cu Cleman Bon, consilier al președintelui Republicii Franceze pentru afacerile europene, întâlnire ce a avut loc în timpul guvernantului ucrainean la Paris. Ivanna Klimpuș-Țințadze a relatat că ultimele cercetări atestă creșterea susținerii proceselor de integrare europeană din partea cetățenilor ucraineni. Rezultatele ultimelor chestionări, efectuate de către Institutul internațional de sociologie din Kiev arată că 57 la sută dintre ucraineni sprijină ideea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Susținerea ideii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană continuă să crească în rândurile populației. Dacă în luna februarie pentru aderarea țării la Uniunea europeană erau gata să voteze 49 la sută dintre cetățenii ucraineni, apoi în luna mai acest indice era deja de 53 la sută. Numărul adversarilor acestei idei s-a redus în perioada respectivă de la 28 la 17 procente. Vicepremierul ucrainean a admis că o cauză a creșterii disponibilității populației de a vota pentru aderarea la Uniunea Europeană este introducerea regimului fără de vize pentru ucraineni, care are o influență pozitivă asupra atitudinii și gradului de încredere față de instituțiile comunitare. Ivanna Klimpuș-Țințadze a adăugat că, în același timp, crește și numărul persoanelor care sunt gata să voteze pentru aderarea Ucrainei la Blocul NATO. În prezent, acest indice este de 62 la sută.
Cele două părți au luat în discuție pregătirea către summit-ul ”Parteneriatului estic”, care se va desfășura în timpul apropiat. Ivanna Klimpuș-Țințadze a subliniat că Ucraina este interesată în desfășurarea rezultativă a summit-ului inițiativei ”Parteneriatul estic” și în găsirea unor soluții reciproc-avantajoase pentru țările-partenere, dar și pentru Uniunea Europeană. Consilierul președintelui francez a dat asigurări, la rândul său, că Franța acordă o atenție însemnată acestui summit și înțelege perfect însemnătatea lui pentru Ucraina. Noi contăm pe faptul că Franța se va situa și în continuare pe poziția respectului pentru dreptul internațional, precum și pe unitatea Uniunii Europene în ceea ce privește contracararea comportării țărilor, ce ruinează principiile mondiale, instituite în Europa după cel de-al doilea război mondial, a spus Ivanna Klimpuș-Țințadze. Vicepremierul ucrainean l-a informat pe consilierul președintelui francez despre desfășurarea reformelor în Ucraina și despre situația din estul țării. Guvernantul a adus mulțumiri oficialităților de la Paris pentru susținerea oferită Kievului în ceea ce privește menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Uniunea națională a jurnaliștilor folosește toate pârghiile posibile, inclusiv internaționale, pentru eliberarea corespondentului special al radioului ucrainean la Minsk, Pavlo Șaroiko. Despre aceasta a declarat președintele Uniunii naționale a jurnaliștilor din Ucraina, Serghii Tomilenko, remarcând următoarele: „Punem mari speranțe în prezent pe solidaritatea internațională din partea jurnaliștilor. Suntem în așteptarea declarațiilor din partea Federației Internaționale a jurnaliștilor, federației europene a jurnaliștilor. De asemenea, își va spune poziția reprezentantul OSCE pe problemele mass-media, pe care l-am informat despre acest caz neplăcut. După părerea noastră, învinuirile aduse lui Pavlo Șaroiko cum că el ar fi adunat nesancționat informații, învinuirile de spionaj, desfășurat în Belarus, sunt o absurditate. Îndatoririle profesionale ale unui jurnalist și constă în adunarea inkformațiilor. De aceea, considerăm că învinuirile aduse colegului nostru sunt de-a dreptul absurde. Așteptăm, deci, reacția forurilor internaționale, care nu ar trebui să rămână indiferente față de asemenea cazuri”, a spus președintele Uniunii Naționale a jurnaliștilor din Ucraina, Serghii Tomilenko.
Amintim că Pavlo Șaroiko, corespondent special al radioului ucrainean la Minsk, a fost reținut în data de 25 octombrie, iar despre acest caz s-a aflat doar vinerea trecută. Potrivit unor date neoficiale, Pavlo Șaroiko este învinuit de spionaj. Potrivit celor spuse de soția jurnalistului, Pavlo Șaroiko a fost arestat acasă. Ministerul Afacerilor Externe de la Minsk nu a comentat deocamdată acest caz. Surse ale departamentului respectiv au promis să dea un răspuns oficial în timpul cel mai apropiat. Și ministerul de Externe al Ucrainei va fi gata să dea un răspuns concret în timpul apropiat, a comunicat, într-un interviu pentru radioul ucrainean, șeful direcției asigurare consulară din cadrul departamentului de serviciul consular al Ministerului de Externe de la Kiev, Vasyl Kyrylyci.
Departamentul autohton de politică externă trebuie să depună toate eforturile posibile în cazul apărării drepturilor cetățeanului Ucrainei, corespondentului special al radioului ucrainean, Pavlo Șaroiko, reținut la Minsk. Despre aceasta a declarat, într-un interviu pentru radioul ucrainean, analistul superior pe probleme de politică externă și integrare europeană de la Centrul internațional de cercetări, Irina Ivașko. Expertul a mai spus că trebuie să fim pregătiți de o posibilă agravare cu unii dintre vecini. „ Este primul caz în ceea ce privește reținerea unui jurnalist. În același timp, nu trebuie să uităm că Belarusul este țara care are bune relații cu Federația rusă. De aceea, consideră că Ministerul de Externe al Ucrainei trebuie să bată alarma la cel mai înalt nivel pentru a soluționa această problemă dureroasă. În condițiile când se întâmplă asemenea cazuri, când forțele de dreapta devin tot mai active în unele țări vecine, Ucraina ar trebui să elaboreze un plan concret de acțiuni în această privință”, a spus expertul Irina Ivașko.
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”.
