Situația din zona Operațiunii antiteroriste continuă să rămână în atenția opiniei publice din țară și de peste hotare. Rebelii pro-ruși, susținuți de Kremlin, încalcă în modul cel mai cinic armistițiul la care s-a ajuns la Minsk. Forțele de ocupație rusești din Donbas au efectuat exerciții militare în care au simulat operațiuni ofensive împotriva Ucrainei, anunță pe pagina sa de Facebook coordonatorul grupului Rezistența Informațională, deputatul ucrainean Dmytro Timciuk.
„Sub conducerea comandamentului Armatei a 8-a a Districtului militar Sud al Forțelor Armate Ruse, forțele rebele au finalizat un exercițiu militar în timpul căruia a fost simulată desfășurarea unor acțiuni ofens ive”, se spune în mesajul lui Tymciuk.
Armata de ocupație a exersat forțarea unor bariere de apă și a verificat sistemul de alertă publică folosind sirene și mass-media. În plus, în baza rezultatelor acestor exerciții, comandantul Armatei a 8-a a Forțelor Armate Ruse, generalul Kuzovlevl a decis să lanseze în cele două „corpuri de armată” separatiste exerciții tactice demonstrative care să implice unități de artilerie, cu forțarea unor obstacole de apă. Acest fapt atestă natura ofensivă a manevrelor militare ale unităților și subunităților separatiste, precizează coordonatul grupului.
Situația în zona liniei de demarcație din Donbas între forțele separatiste proruse si armata ucraineana rămâne tensionată. Forțele armate ale Ucrainei au atins nivelul maxim prevăzut de lege de 250.000 de persoane, a anunțat Arthur Artemenko, șeful adjunct al Statului Major al Forțelor Armate din Ucraina. „Până în prezent, potrivit legii, limita maximă a efectivului forțelor armate este de 250.000. Această cifră este justificată … Ca în orice armată, cu cât sunt mai multe persoane cu atât este mai bine, dar nu putem încălca legea, așa că astăzi forțele armate sunt la limita numărului maxim”, a spus Artemenko. Potrivit oficialului, în viitor, numărul de militari recrutați va fi corelat cu al celor care părăsesc serviciul militar.
În teritoriile din Donbas, ocupate de Rusia, se află peste 11.000 de luptători și „consilieri” ruși și mii de unități de armament greu, a declarat procurorul-șef militar al Ucrainei, Anatoli Matios, pe postul tv „112 Ukraina”. Potrivit lui Matios, Rusia a desfășurat în zonele ocupate un arsenal impresionant, care este alcătuit din peste 650 de tancuri și 1.310 vehicule blindate de luptă. Se adaugă tunuri de diferite calibre (inclusiv interzise prin Acordul de la Minsk) – aproape 500 de unități, peste 250 de sisteme de lansare multipla de rachete, rachete anti-aeriene -100 unități etc. „Federația Rusă este prezentă în Donbas cu aproape trei mii de militari în componența a doua grupuri tactice de batalion, un grup tactic de companie, înarmate, în plus față de unitățile deja menționate, cu aproape 200 de tancuri, 400 de vehicule blindate, 140 de unități de artilerie și cele mai noi modele de sisteme de rachete antiaeriene „ – a spus Matios.
Astfel, grupul tactic de batalion al Regimentului 333 de parașutiști din Brigada 98 de Aeropurtate cu dislocare permanentă in Ivanovo, Federația Rusă, este acum în orașul Donețk. Al doilea grup rusesc tactic de batalion – din Brigada 20 motorizată a Armatei 49, din Districtul militar de Sud, cu dislocarea permanentă la Stavropol, se afla în prezent în orașul Senjnoe. Un grup tactic de companie – din Novorossiisk – este acum în orașul Lugansk. Brigăzile de pușcași marini 155 din Vladivostok, si 61 din orașul Sputnik, regiunea Murmansk“, – a declarat procurorul șef militar al Ucrainei.
În urma unor discuții aprinse și confruntări, deputații poporului din Ucraina au adoptat în ansamblu Proiectul de lege prezidențial Cu privire la crearea condițiilor speciale pentru reglementarea situației în unele raioane aparte din regiunile Donețk și Lugansk. Hotărârea a fost susținută de 229 de aleși ai poporului. Documentul prevede modificări la Legea Ucrainei Cu privire la condițiile deosebite de autoadministrare locală în unele raioane din Donbas, unde se propune ca articolul 1 să includă textul: Conform acestei legi, temporar, pe un termen ce expiră peste un an de la intrarea în vigoare a documentului, va fi introdusă o ordine deosebită de autoadministrare locală pentru unele raioane aparte din regiunile Donețk și Lugansk, care includ satele, orășelele și orașele stabilite de către Rada Supremă a Ucrainei. Totodată, după perfecționarea documentului, această ordine deosebită va intra în vigoare după retragerea tuturor formațiunilor înarmate nelegitim, tehnicii militare și mercenarilor ruși de pe teritoriul Ucrainei. Conform articolului 10 al Legii Ucrainei Cu privire la condițiile deosebite de autoadministrare locală în unele raioane aparte din Donbas, cererile menționate mai sus trebuie să fie îndeplinite obligatoriu. Amintim că această lege a fost adoptată inițial de către rada Supremă la 16 septembrie 2014, Președintele semnând documentul la 16 octombrie. Documentul a intrat în vigoare la 18 octombrie 2014, însă funcționa doar articolul 1 al Legii Ucrainei Cu privire la condițiile deosebite de autoadministrare locală în unele raioane aparte din Donbas, care preconiza 3 ani pentru acest statut deosebit. Alte articole vor intra în vigoare din momentul când organele autoadministrării locale vor fi numite în urma alegerilor extraordinare, desfășurate în conformitate cu Legea Fundamentală a Ucrainei și cu legea amintită. După cum a comunicat presa ucraineană, anterior Comitetul pe problemele apărării și securității naționale a adoptat decizia de a înainta spre definitivare Legea prezidențială numărul 7164 privind aplicarea regimului deosebit de autoadministrare locală în Donbas. Președintele a înregistrat documentul perfecționat în Rada Supremă a Ucrainei, iar Comitetul vizat a recomandat Parlamentului ucrainean să adopte legea în ansamblu. Astfel, deputații poporului au susținut cu 229 de voturi documentul în cauză.
O productivitate enormă a demonstrat Rada Supremă la şedinţa sa de marţi. Deputaţii poporului au încuviinţat reformele atât în sistemul judiciar, cât şi al pensiilor. “Pentru” a votat pentru hotărârile corespunzătoare, respectiv – 234 deputaţi şi 288 deputaţi. Speacherul Radei Supreme, Andrii Parubii, a numit pachetul de legi privind reforma judiciară ca fiind cel mai îndelungat proiect de lege în istoria parlamentului ţării. Acesta este un proiect de lege, care nu ia în consideraţie prevederile constituţionale, nu este coordonat cu alte acte legislative şi conţine unele divergenţe interne, precum şi nu ia în calcul standardele europene în privinţa preciziei, laconismului şi succesiunii.
Astfel a caracterizat Direcţia juridică principală a Radei Supreme acest pachet de legi. Cu toate acestea, în curând în Ucraina va fi aplicat Sistemul unic informaţional judiciar, care va asigura schimbul electronic de documente între judecătorii. În plus- sistemul judiciar va fi de trei niveluri. Vor fi lichidate Judecătoria economică supremă şi Judecătoria administrativă supremă, precum şi Judecătoria specializată supremă pentru examinarea dosarelor penale şi civile. Curtea Supremă va deveni unica instanţă de casaţie. Înainte de votarea finală pentru varianta definitivă Rada Supremă, la propunerea preşedintelui comitetului de profil, Ruslan Kneazevici, în pachet şi fără examinare, a susţinut câteva zeci de amendamente, care mai înainte au fost respinse. După cum a explicat însuşi preşedintele Comitetului, amendamentele adoptate urmau să elimine problemele cele mai discutabile, în special, privind accesul liber la procesele judiciare, precum şi să elimine acele norme, care veneau în contradicţie una cu alta şi dezechilibrau în genere baza legislativă pentru existenţa sistemului judiciar în Ucraina.
- Mi se pare, că o asemenea hotărâre va înlătura discuţiile de prisos, care au fost înaintate, într-un mod absolut artificial, în sala de sesiuni în decursul celor 3 săptămâni, cât a durat examniarea acestui proiect de lege.
Întrucât nu toţi deputaţii au înţeles, care anume amendamente au fost incluse în „pachetul de legi”, ei n-au votat pentru reforma judiciară, mai ales reprezentanţii fracţiunii „Batkivşcina”. Ei, împreună cu colegii lor din fracţiunea „Samopomici” au fost autorii majorităţii amendamentelor din cele peste 4 mii la număr. Potrivit deputatului poporului din partea fracţiunii „Batkivşcina”, Serghii Vlasenko, majoritatea din parlament „a croit drum” pentru legea cu privire la dosarele penale, intentate împotriva unor parlamentari aparte.
- Spre regret, am participat la regimul de votare din anul 2010, când a trebuit să votăm pentru aşa-zisa reformă judiciară a lui Ianukovici. Şi de data aceasta votarea a avut loc cu multe încălcări. La început n-au ajuns suficiente voturi pentru adoptarea amendamentelor propuse, însă apoi ele au apărut nu ştiu de unde. Unii deputaţi-colegi au fixat unele încălcări ale legislaţiei.
De altfel, mult mai puţine discuţii în sala de sesiuni a trezit o altă reformă – cea a pensiilor. În această privinţă atât radicalii lui Oleg Leaşko, cât şi reprezentanţii fracţiunii „Batkivşcina” au convenit să-şi retragă – total sau parţial – amendamenele sale. Şi acesta au făcut cu scopul de a nu tărăgăna procesul de adoptare a reformei pensiilor, a explicat liderul Partidului radical, Oleg Leaşko.
- Fracţiunea „Partidului Radical” faţă de Legea cu privire la asigurarea cu pensii a propus 1432 de amendamente. Ele, de fapt, au fost ignorate. Preşedintele Comitetului parlamentar pentru politica socială şi asigurarea cu pensii, Liudmila Denisova, de la tribuna parlamentară a anunţat principalii parametri ai acestui proiect de lege.
- Potrivit acestei legi, de la 1 octombrie va avea loc modernizarea mărimii pensiilor, a salariului, el fiind de 3 mii 764 grivne 60 copeici. Este de 3 ori mai mult, decât a fost în trecut. Se planifica ca începând cu 1 octombrie să fie recalculată pensia cu luarea în considerare a minimului de trai – 1312 grivne, la propunerea fracţiunilor, însă a fost luat în calcul un alt indice şi anume – 1452 grivne, cea ce înseamnă că ea a fost majorată nu cu 61 grivne mai mult, ci cu aproape 140 grivne, şi acesta-i doar nivelul minim.
Amintim, că reforma pensiilor prevede, în special, modernizarea pensiilor chiar din luna octombrie a anului curent şi majorarea stajiului minim de muncă pentru ieşirea la pensie de la 15 la 25 ani – de la 1 ianuarie anul 2018.
Ungaria şi România împreună se pronunţă împotriva realizării prevederilor cu privire la limbi din noua lege a Ucrainei „Despre învăţământ”. Despre aceasta a declarat ministrul de externe al Ungariei, Peter Siyiatro, în timpul vizitei în România, comunică Radio Libertatea.
După cum a spus ministrul ungar după întâlnirea cu omologul său român, Teodor Meleşcanu, în oraşul românesc Cluj, Ungaria este interesată în crearea şi păstrarea contactului strategic cu România în această chestiune, deoarece „ este mai bine să creăm o istorie a succesului, decât să avem de a face cu conflicte”. Peter Siyiatro de asemenea consideră, că legea despre învăţământ vine în contradicţie cu Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, semnarea căruia a fost susţinută de către Budapesta şi Bucureşti. Din această cauză el apreciază adoptarea legii ucrainene ca fiind „o lovitură aplicată în spate”.
Totodată ministrul vede „un pericol serios” în faptul, că spre examinarea parlamentarilor ucraineni au fost înaintate de asemenea proiectele de legi cu privire la limbi şi cetăţenie.
Şeful departamentului de politică externă al Ungariei din nou a amintit, că Ungaria de multe ori s-a adresat către autorităţile ucrainene, astfel ca Kievul să nu adopte legea „Cu privire la învăţământ”, însă acest lucru a fost făcut în pofida apelurilor Budapestei. El este convins că prevederile lingvistice din legea cu privire la învăţământ încalcă drepturile minorităţilor naţionale. Peter Siyiarto a accentuat că în Ucraina trăiesc mai mult de 500 mii de unguri şi români, şi de aceea Ungaria şi România se pronunţă împreună.
În opinia lui, dacă Rada Supremă va adopta propunerile, înaintate de comisia parlamentară pe problemele culturii, posibilităţile de limbă şi învăţământ ale minorităţilor ungare şi române vor fi cu mult reduse, iar împotriva acestui fapt Ungaria şi România vor lupta împreună, a declarat Peter Siyiarto.
După cum a declarat primul vice-preşedinte al Radei Supreme. Irina Gheraşcenko, săptămâna trecută la Forumul de la Budapesta, organizat de Consiliul Europei în legătură cu Convenţia de la Istambul, deputaţii parlamentului Ungariei au refuzat să se întâlnească cu delegaţia Radei Supreme a Ucrainei, pentru a asculta explicaţia referitoare la articolul cu privire la limbi din legea „Despre învăţământ”. Prevederile din legea respectivă au trezit o reacţie critică în Ungaria, România, Polonia, precum şi observaţii critice în Bulgaria şi Crecia. Şi în Rusia ele au provocat o atitudine negativă. O scrisoare-adresare faţă de Preşedintele Ucrainei au scris de asemenea preşedintele Organului central de autoadministrare naţională a ucrainenilor din Ungaria, Iurko Kravcenko, şi reprezentantul minorităţii naţionale ucrainene din parlamentul Ungariei, Iaroslava Horteani-Guk.
În lege, în special, este prevăzut, că copiii-reprezentanţi ai minorităţilor naţionale vor continua să înveţe limba maternă din clasa întâi până în clasa a 5-a, iar în şcoala medie ei vor învăţa în limba de stat. De asemenea se prevede, că atunci când limba minorităţii naţionale aparţine la limbile din Uniunea Europeană, este posibilă predarea în acea limbă la una sau câteva discipline.
După cum se ştie, la 25 septembrie Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a semnat legea „Cu privire la învăţământ”, prin care în Ucraina se întroduce învăţământul mediu de 12 ani, limba procesului de învăţământ în instituţiile şcolare fiind în limba de stat- ucraineană. Prevederea din articolul 7 privind limba învăţământului în Ucraina a trezit o îngrijorare într-o serie de ţări, ca bunăoară, Polonia, România, Ungaria, Grecia şi Bulgaria.
Preşedintele Ucrainei a dat dispoziţie Ministerului de externe şi Ministerului învăţământului şi ştiinţei din Ucraina să desfăşoare în legătură cu această lege consultările necesare cu partenerii europeni, în special cu Consiliul Europei. La rândul său, Reprezentanţii Ministerului învăţământului şi ştiinţei au dat încredinţări, că prevederile cu privire la limbă din noua lege nu încalcă Carta Europeană a limbilor regionale sau a limbilor minorităţilor şi Convenţia-cadru privind apărarea minorităţilor naţionale. La 28 septembrie Ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a expediat legea despre învăţământ spre examinare Comisiei de la Veneţia, pentru ca experţii ei să analizeze dacă articolul 7 al legii respective corespunde standardelor europene.
Cabinetul de Miniştri al Ucrainei planifică să aloce un miliard grivne pentru modernizarea procesului de învăţământ, precum şi să majoreze salariul profesorilor cu 25 la sută. În anul 2018 Cabinetul de miniştri planifică să aloce din Bugetul de Stat un miliard de grivne pentru modernizarea procesului de învăţământ în clasele primare. În afară de aceasta, în condiţiile adoptării de către Rada Supremă a Bugetului de Stat pe anul viitor, Primul Ministru al Ucrainei, Volydymyr Groisman, promite şi o creştere cu 25 la sută a salariilor în rândul pedagogilor. Potrivit calculelor primimului ministru, aceasta înseamnă un adaos de 1500 grivne la salariu actual. Despre aceasta el a spus în cadrul şedinţei ordinare a Cabinetului de Miniştri, adresând totodată şi un mesaj de felicitare tuturor învăţătorilor cu ocazia Zilei Profesorului marcată în Ucraina la 1 octombrie. „Profesorii sunt primele persoane după părinţi, care ne educă şi ne cultivă în suflet valorile fundamentale ale umanităţii. Este ziua în care vă aducem florile recunoştinţei încărcate de cuvinte de mulţumire pentru educarea şi formarea unei societăţi de succes. Vă felicit, vă doresc inspiraţie, pace şi linişte”, a spus premierul.
În plus, o altă temă inclusă pe ordinea de zi a şedinţei guvernului a fost cea privind reforma în domeniul medicinii. În special, Volodymyr Groisman le-a cerut deputaţilor să adopte cât mai curând posibil modificările necesare pentru punerea în aplicare a proiectului de lege. De asemenea, a anunțat şi despre noul sistem de cumpărare a medicamentelor, care va fi introdus în Ucraina începând cu 1 ianuarie 2018. Potrivit Ministrului Ocrotirii Sănătăţii al Ucrainei, Uleana Suprun, acest sistem va fi unul aboslut transparent, precum şi ne va ajuta, în special, la combaterea corupţiei în timpul aprovizionării farmaceutice.
- Vom crea un sistem ucrainean prin intermediul căruia se vor cumpăra medicamente şi produse medicamentoase conform standardelor internaţionale. Secretariatul nostru ne ajută la crearea sitemului, precum şi stabilirea unor contacte cu organizaţiile cu care noi deja conlucrăm, chiar şi la nivel internaţional. La fel, suntem sprijiniţi de partenerii noştri, care de asemenea, ne ajută la crearea unui sistem de achiziţionare a medicamentelor transparent, de calitate şi eficient. Scopul nostru este să creăm un sistem concurent pe piaţă prin care să cumpărăm medicamente de calitate şi la un preţ mai redus, a spus Uleana Suprun.
În afară de aceasta, Ministrul Ocrotirii Sănătăţii a menţionat că, datorită achiziţiilor de stat şi creării unor liste electronice a bolnavilor, Ucraina deja a început să economisească miliadre de grivne. Potrivit ei, în timpul întocmirii unor asemenea liste la departament au fost depistate circa 50 mii persoane decedate, pentru care încă se cumpărau medicamente, destinaţia lor, până la urmă nefiind cunoscută.
Amintim că Volodymyr Groisman le-a cerut deputaţilor să adopte cât mai curând posibil modificările necesare pentru punerea în aplicare a proiectului de lege, prvind reforma în domeniul medicinii. Totodată, el a amintit şi despre noul sistem de cumpărare a medicamentelor, care va fi introdus în Ucraina începând cu 1 ianuarie 2018.
- Acest sistem ne va permite să combatem orice corupţie în domeniul achiziţionării produselor medicamentoase. Va fi unul eficient şi transparent. Până acum Ucraina cumpăra medicamente la un preţ cu 40 la sută mai mare faţă de ţările europene. Gândiţi-vă câţi bani au fost furaţi din buzunarul cetăţeanului ucrainean în cei 26 de ani independenţă, numai în sfera medicinii, a spus Volodymyr Groisman.
Câte de eficiente şi reale vor fi aceste promisiuni, rămâne de văzut până la sfârşitul anului în curs.
Peste 75 de cazuri de agresiune fizică față de jurnaliștii ucraineni au fost înregistrate de la începutul anului curent în Ucraina. Aceste date au fost făcute publice de Uniunea Națională a Jurnaliștilor. 13 cazuri de agresiune fizică împotriva jurnaliștilor au fost realizate de funcționai publici sau deputați, în patru cazuri este implicată poliția sau colaboratorii pazei de stat. În afara de aceasta, au fost înregistrate cazuri de aplicare a armamentului. Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Ucraina, Serghii Tomilenko, consideră că în societate este înregistrată o percepție negativă a jurnalistului în timpul executării de către aceste a funcțiilor sale profesionale. Este alarmantă situația când nu sunt pedepsiți cei care agresează jurnaliștii, susține Tomilenko. Dacă reprezentanții presei sunt insistenți, atunci agresorii sunt amendați cu cel mult 2000 de grivne. Serghii Tomilenko:
- Considerăm că subiectul agresiunii fizice nu este o temă politică, este un subiect al apărării jurnaliștilor. Este o tendință socială primejdioasă – blocarea activității acelor jurnaliști ai căror opinii sunt contrare opiniilor unor oameni politici – a spus Serghii Tomilenko.
O atenție aparte este acordată în timpul monitorizării situației privind libertatea cuvântului activității jurnaliștilor din estul Ucrainei. Potrivit spuselor președintelui Centrului de Informații despre Drepturile Omului, Tatiana Pecionciuk, sunt fixate mai multe cazuri de încălcare a drepturilor jurnaliștilor în Crimeea anexată de Federația Rusă. Ce-i drept, aceste cazuri au devenit mai puține în ultimele luni. Tatiana Pecionciuk.
- Desigur, dacă cazurile de agresiune fizică au devenit mai puține, aceasta nu înseamnă că jurnaliștilor le este mai ușor să lucreze. În Crimeea, de fapt, toți jurnaliștii care gândesc altfel decât autoritățile au fost exilați. Mulți jurnaliști au încetat să mai scrie. 10 organe de presă din Crimeea s-au mutat în Ucraina continentală.
Dumitru Verbiţchi. Radio Ucraina-Internațional
