În ciuda negocierilor ordinare de la Minsk, insurgenţii proruşi continuă să încalce regimul de încetare a focului în Estul Ucrainei. Despre aceasta a declarat Purtătorul de cuvânt al Operaţiunii Antiteroriste din Donbas, Anatolii Stelimah: „La finele zilei trecute, situația în zona desfășurării Operațiunii Antiteroriste nu s-a schimbat simțitor. Insurgenții proruși au continuat să atace pozițiile militarilor ucraineni în direcțiile Primorske și Donețk. După orele 18 și până la miezul nopții, inamicul a lan sat în permanență tiruri de foc asupra punctelor ucrainene de rezistență de lângă Avdiivka și mina Butivka, folosind lansatoare de grenade, arme de infanterie și mitraliere de mare calibru. Cele mai multe provocări armate din partea mercenarilor ruși au fost fixate în ultimele 24 de ore în direcția Primorske. Apărătorii ucraineni au fost nevoiți să tragă drept răspuns. Din lansatoare de mine cu calibrul de 82 mm inamicul prorus a atacat pozițiile ucrainene de lângă Mariinka. Sub focul teroriștilor au nimerit și punctele ucrainene de rezistență din apropierea localităților Vodeane și Pavlopili. În total, forțele ruso-teroriste au încălcat de 16 ori regimul de încetare a focului. Militarii noștri de 13 ori au deschis foc drept răspuns, folosind armele care nu sunt interzise prin Acordurile de la Minsk. Drept rezultat, doi apărători ucraineni au fost răniți în ultimele 24 de ore în Estul Ucrainei”, a spus Anatolii Stelimah, purtător de cuvânt al Operațiunii Antiteroriste.
Între timp, ex-ambasadorul american în Rusia, John Tefft, a declarat că pacificatorii ONU în Donbas trebuie să aibă acces la tot teritoriul problematic și la frontiera Ucrainei cu Federația Rusă. În interviul acordat publicației Komersant domnia sa a subliniat: Suntem convinși că un asemenea mandat al Misiunii trebuie să fie bazat pe respectul față de suveranitatea Ucrainei, contribuind la restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. John Tefft a asigurat că Statele Unite ale Americii vor pune în discuție problema dată cu puterea din Ucraina și alte țări, inclusiv cu Moscova. Ex-ambasadorul american în Rusia a specificat: După cum v-am spus, Reprezentantul special al Departamentului de Stat American pe problemele Ucrainei, Kurt Volker, se va întâlni cu Consilierul Președintelui Rusiei, Vladislav Surkov, la începutul lunii octombrie. Considerăm că este foarte important să găsim un consens în problema mandatului Misiunii de pacificatori, criteriile amintite fiind primordiale pentru adoptarea unei decizii, deoarece orice operațiune pacificatoare trebuie, mai întâi de toate, să contribuie la îndeplinirea Acordurilor de la Minsk privind pacea în Estul Ucrainei. În interviul acordat publicației Komersant, John Tefft a specificat că mandatul Misiunii de pacificare ONU în Ucraina trebuie să demonstreze respectul față de suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean. Potrivit ex-ambasadorului SUA în Rusia, anterior Kurt Volker a comunicat că planifică să discute cu Surkov problema securității Ucrainei, accentuând că pacificatorii ONU trebuie să aibă acces pe întreg teritoriul Donbasului, nu doar la linia de demarcare, așa precum insistă Federația Rusă.
Un incendiu de proporții a izbucnit într-un imens depozit de muniție la Kalinovka, din zona central-vestică a Ucrainei, au anunțat autoritățile ucrainene care au ordonat închiderea spațiului aerian pe o rază de 50 de kilometri în jurul depozitului și au dispus evacuarea locuitorilor. Incendiul a declanșat explozii în serie ale obuzelor de artilerie și rachete din depozit, care se găsește la vreo 20 de kilometri de centrul administrativ al regiunii Vinnița, oraș cu 370.000 de locuitori, a informat purtătorul de cuvânt al poliției, Iaroslav Trakalo, citat de site-ul de informații Ukrainska Pravda. La localizarea și stingerea incendiului participă peste 1.400 de pompieri si 47 de mașini de pompieri.
Autoritățile au evacuat localitatea Kalinovka unde se află depozitul și alte sate învecinate. „Spațiul aerian a fost închis pe o rază de 50 de kilometri în jurul incendiului”, a scris la rândul său pe Facebook viceministrul ucrainean al infrastructurii, Iuri Lavreniuk. Potrivit presei ucrainene, depozitul este unul dintre cele mai mari din țară. Arsenalul din Kalinovka stochează 188.000 de tone de muniție – inclusiv rachete „Smerci”, „Uragan” și „Grad” – pe o suprafață de 1.000 de hectare. Suprafața cuprinsa de incendiu nu este încă precizată. Potrivit presei ucrainene, depozitul este unul dintre cele mai mari din țară. În martie, un uriaș incendiu la un depozit de arme și muniție la Balaklia, în regiunea Harkiv din apropiere de estul rebel al Ucrainei, a declanșat, de asemenea, explozii în serie timp de mai multe zile.
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a convocat de urgență Cabinetul Militar cu scopul contracarării consecințelor diversiunii de la Kalinovka. Anume în acest mod este comentată situația creată în jurul exploziei de muniții. Procuratura militară cercetează circumstanțele incendiului, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a fost o diversiune. Petro Poroșenko a comunicat că autoritățile centrale și locale țin situația sub control, considerând că acțiunile puterii centrale și regionale privind evacuarea populației ca fiind eficiente. El a adus mulțumiri voluntarilor, care au acordat ajutorul necesar populației.
Potrivit consilierului Președintelui Ucrainei, Iuri Biriukov, unul dintre soldații ucraineni a auzit un sunet straniu până la declanșarea incendiului. Militarii ucraineni consideră că exploziile au fost provocate de o dronă care zbura deasupra depozitului.
Premierul ucrainean Volodymyr Groisman a comunicat că exploziile din Kalinovka au loc nu întâmplător, adăugând că ține minte situațiile similare din Mariupol, Balakleia și altele. „Deștepții trag concluzii, proștii – repetă greșelile”. Volodymyr Groisman a menţionat următoarele: „Este arsenalul armatei noastre ucrainene. El a fost distrus nu întâmplător. Avem nevoie de o cercetare a circumstanțelor exploziilor, să înțeleg cauzele incendiului. Depozitul nu a fost distrus din întâmplare, dar trebuie să știm cine poartă responsabilitatea pentru acest caz. Este o chestiune absolut principială” – a spus Volodymyr Groisman.
Deminarea localității Kalinivka și a localităților din apropiere va fi finalizată pe parcursul următoarelor zile. Despre acest lucru a declarat șeful Serviciului pentru Situații de Urgență al Ucrainei, Mykola Ceciotkin în timpul ședinței Comitetului Militar Național.
„În localitatea Kalinivka au sosit deja 20 de echipe de deminare, care se ocupă de neutralizarea primejdiilor apărute și securizarea teritoriilor limitrofe. Cred că în zilele următoare vom finaliza lucrările de deminare și populația va reveni la viața normală. Elaborăm o strategie de deminare a teritoriilor în viitor” – a spus Ceciotkin.
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat în legătură cu incendiul și exploziile din Kalinivka că Ucraina trebuie să elaboreze o strategie de protecție a obiectivelor sale strategice. Petro Poroșenko a menţionat: „Trebuie să învățăm arta protecției obiectivelor noastre strategice de grupurile strategice. Sunt și alte versiuni ale evenimentelor desfășurate. Vom trage la răspundere pe toți cei ce sunt responsabili. Este o tendință negativă, care reprezintă o primejdie pentru securitatea noastră națională. Vreau să vă rog să ne pregătim fundamental pentru ședința Consiliului de Securitate și Apărare Națională. Avem nevoie de un algoritm de prevenire a unor astfel de situații” - a spus Petro Poroșenko.
Liderul mișcării „Noile forțe”, Mikhail Saakașvili, a comentat și el exploziile de la depozitul militar din apropierea localității Kalinovka, din regiunea Vinniția. Potrivit postului tv „Novinî 24”, politicianul a numit situația de urgență decretată în cazul incendiului și exploziilor de la Kalinovka drept „darul lui Putin pentru ziua de naștere a lui Poroșenko”. „Un cadou foarte cinic din partea lui Putin pentru ziua de naștere a lui Poroșenko – explozii în Vinniția. Astfel el transmite în plus un mesaj americanilor: nu dați arme Ucrainei, nu este în stare sa le păzească. Singura întrebare este de ce îi permitem să facă astfel de „daruri” – a scris politicianul pe pagina sa de Facebook.
Amintim că la 26 septembrie, au avut loc explozii la cel mai mare depozit de muniții al armatei ucrainene. În zonă a fost închis spațiul aerian și traficul feroviar și are loc evacuarea populației. Potrivit consilierului Președintelui Ucrainei, Iuri Biriukov, unul dintre soldații ucraineni care asigura paza depozitului a auzit un sunet straniu până la declanșarea incendiului. Militarii ucraineni consideră că exploziile au fost provocate de o dronă care zbura deasupra depozitului.
Premierul ucrainean Volodymyr Groisman a comunicat că exploziile din Kalinovka au loc nu întâmplător. „Avem nevoie de o cercetare a circumstanțelor exploziilor, să înțelegem cauzele incendiului. Depozitul nu a fost distrus din întâmplare, dar trebuie să știm cine poartă responsabilitatea pentru acest caz. Este o chestiune absolut principială” – a spus Volodymyr Groisman, adăugând că ține minte situațiile similare din Mariupol, Balakleia și altele. „Deștepții trag concluzii, oamenii fără minte – repetă greșelile”, a spus Volodymyr Groisman la ședința Cabinetului de Miniștri. Procuratura militară cercetează circumstanțele incendiului, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a fost cel mai posibil „o diversiune”. Petro Poroșenko a comunicat că autoritățile centrale și locale țin situația sub control, considerând că acțiunile puterii centrale și regionale privind evacuarea populației sunt eficiente.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei salută Raportul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului despre Situația privind drepturile omului în Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol (Ucraina), ocupate temporar de Rusia. În comentariul departamentului diplomatic ucrainean se menționează: Proporțiile crimelor internaționale săvârșite de către puterea rusească de ocupație în Crimeea demonstrează că Federația Rusă ignoră obraznic angajamentele legislative internaționale incluse în Convențiile de la Haaga și Geneva. Potrivit departamentului diplomatic ucrainean, în Raportul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului, afară de crimele puterii rusești față de tătarii crimeeni și ucrainenii care continuă să se pronunțe împotriva ocupării nelegitime a Peninsulei, sunt prezentate exemple concrete de rețineri ilegale, răpiri și dispariții forțate, torturi înafara judecăților și alte încălcări ale drepturilor și libertăților omului. Ministerul de Externe al Ucrainei consideră acest Raport drept prim pas pe calea implementării principiilor de bază ale Rezoluției Adunării Generale ONU cu numărul 71/205, care constituie unul dintre documentele fundamentale ce confirmă integritatea teritorială a Ucrainei, condamnă ocuparea nelegitimă de către Rusia a unei părți din teritoriul Ucrainei, fiind vorba de Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, și nu recunoaște anexarea lor de către Moscova.
Numai cu condiția îndeplinirii rezoluțiilor amintite ale Organizației Națiunilor Unite și consolidării presiunii internaționale asupra Rusiei drept țară-ocupant, putem obține îmbunătățirea situației privind drepturile omului în Crimeea. Rusia este obligată să respecte ordonanța Curții Internaționale ONU privind dosarul Ucrainei împotriva Federației Ruse la capitolul aplicarea Convenției Internaționale despre lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială, se mai spune în comentariul Ministerului Ucrainean de Externe. Partea ucraineană a contribuit la toate etapele de pregătire a raportului Misiunii NU pentru drepturile omului în Ucraina, a depus eforturi maxime pentru asigurarea accesului experților Misiunii pe teritoriul temporar ocupat al Crimeii. Din păcate, în ciuda rezoluțiilor corespunzătoare și apelurilor comunității internaționale, Moscova a ignorat și de data aceasta mandatul ONU. Drept rezultat, observatorii nu au putut vizita nemijlocit teritoriul ocupat al Peninsulei Crimeea. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei îi cheamă pe Secretarul general și Înaltul Comisar ONU să depună în continuare eforturi pentru îndeplinirea completă a Rezoluției 71/205. Așteptăm de la comunitatea internațională continuarea presiunii asupra Federației Ruse, cu scopul stopării crimelor ei împotriva drepturilor și libertăților omului pe teritoriul anexat nelegal al Crimeii și deocupării Peninsulei, se spune în comunicatul amintit. Amintim că la 25 septembrie curent a fost dat publicității Raportul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului despre Situația privind drepturile omului în Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol (Ucraina), ocupate temporar. De asemenea, Ministerul de Externe al Ucrainei protestează împotriva deciziei Rusiei de a prelungi arestul ilegal al jurnalistului ucrainean, Roman Sușcenko, numind ca fiind fictive toate acuzările. Declarația corespunzătoare a fost dată publicității de către purtătoarea de cuvânt a departamentului diplomatic ucrainean, Mariana Beța: „Hotărârea judecătorilor ruși privind dosarul jurnalistului ucrainean Roman Sușcenko a fost absolut prognozată. Înțelegem că este un dosar motivat politic care se bazează pe acuzații fabricate. Deci eliberarea lui Sușcenko ține mai mult de cadrul politic. Ministerul de Externe al Ucrainei protestează împotriva deciziei Federației Ruse și pentru a câta oară intenționează să se adreseze către comunitatea internațională cu rugămintea să fie intensificată presiunea asupra Kremlinului, pentru ca astfel să-i putem elibera pe deținuții politici ucraineni din prizonieratul nelegal al Moscovei”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a departamentului diplomatic, Mariana Beța.
După cum a comunicat anterior presa ucraineană, la 25 septembrie 2017 Judecătoria Moscovei a prelungit până în data de 30 noiembrie arestul jurnalistului ucrainean, Roman Sușcenko, reținut nelegal de către colaboratorii FSB-ului în septembrie 2016 la Moscova, unde acesta a venit în vizită la fratele său. Jurnalistul Agenției Ukrinform, Roman Sușcenko, este învinuit de, cică, spionaj în favoarea investigației ucrainene. Avocatul Oleksii Sutkevici a accentuat că în acest dosar fabricat, ca și în alte invenții rusești împotriva cetățenilor Ucrainei, așa-numita justiție din Rusia recurge la încălcarea procedurilor de drept.
Oleksii Sutkevici a spus: „Justiția din Federația Rusă este foarte selectivă în ceea ce privește cetățenii ucraineni, reținuți pe teritoriul său. Noi nu putem indica dacă deținuții ucraineni Sușcenko sau Grib au încălcat într-adevăr legea, dar putem afirma cu siguranță că Rusia încalcă procedurile de drept în ceea ce privește cetățenii ucraineni. În orice țară trebuie să fie apărate drepturile fundamentale ale omului și mecanismele de acordare a ajutorului deținuților, ceea ce în Rusia lipsește. Spre exemplu, este strigătoare la ceruri situația lui Pavlo Grib, care a fost transportat nelegal din Republica Belarusi pe teritoriul Federației Ruse. Din propria experiență pot afirma că, atunci când deținutul este transportat în închisoare cu încălcări de lege și în mod secret, aceasta demonstrează că dosarul împotriva lui este fabricat și falsificat”, a conchis avocatul ucrainean, Oleksii Sutkevici.
La 29 septembrie 1941, cu 76 de ani în urmă, la Babyn Iar naziștii au început împușcările în masă a evreilor din Kiev. Această tragedie a devenit simbolul mondial al Holocaustului. Hitleriștii îi omorau pe evrei în masă la Babyn Iar, dar anume Kiev-ul a devenit primul oraș în Europa, unde a fost nimicită comunitatea evreiască. Cu zele zile înainte, la 19 septembrie 1941, în Kiev au intrat naziștii conduși de general-feldmareșalul von Reihenau. Ei se mișcau în direcția Hreșceatek-ului în două coloane, pe străzile Kyrylivska și Velyka Vasylikivska. Imediat evreii s-au pomenit în mare pericol, ocupanții se comportau brutal cu ei pe străzi, pe unii chiar împușcându-i. Nimeni dintre kieveni nu bănuiau că, în ajun, cu două luni înainte de tragedie, reihs-mareșalul Ghering a emis directiva despre pregătirea acțiunilor ce vor soluționa definitiv problema evreilor în Europa. Era vorba de nimicirea în masă a poporului evreu. Nimeni nu știa că anume Kiev-ul va deveni primul loc de experimentare a acelui măcel. La 29 septembrie 1941 a început primul val de împușcări care a durat în continuu timp de o lună și jumătate, până la mijlocul lui noiembrie 1941. Nimicirea evreilor a pus începutul altor asasinări în masă. Timp de doi ani, la Babyn Iar au fost distruși oameni de diferite etnii și vârste – în total peste 100 de mii de persoane. Au existat și oameni, care punându-și în pericol familiile și propria viață, îi ascundeau în casele lor pe etnicii evrei. Aceștia erau ucraineni, polonezi, belaruși, tătari, ruși, armeni, greci și nemți. Titlul onorific de Neprihănit de la Babyn Iar au primit peste 500 de persoane. De menționat că numai în zilele de 29/30 septembrie 1941 naziștii au împușcat la Babyn Iar circa 34 de mii de oameni, între care au fost evrei, romi, ucraineni și polonezi. Cu prilejul comemorării jertfelor tragediei de la Babyn Iar, la 1 octombrie în Kiev vor avea loc acțiuni cu participarea reprezentanților comunității evreiești, romilor, martorilor evenimentelor de atunci.
Participanții la acest marș comemorativ vor trece pe strada Sagaidacinyi până la Piața Contractova, menționează Președintele Asociației Sfântul Egidiu, Iurii Lisanse: „În fiecare an, la Kiev sunt pomenite jertfele măcelului de la Babyn Iar. A trecut mult timp, însă această dată rămâne importantă și peste 76 de ani. Anume la 29 septembrie ne amintim de toți kievenii care au avut de suferit numai pentru că erau evrei. Atunci au avut loc primele împușcări în masă, după care au urmat asemenea masacre pe întreg teritoriul Europei. La 1 octombrie ne vom aduna în raionul Podil, unde au locuit mulți evrei atunci, vor lua cuvântul atât jertfele Holocaustului, cât și oamenii care i-au salvat. În această zi, se vor aduna familii, mult tineret, pentru a aduce un omagiu acelor pagini tragice din istoria orașului nostru, pentru a încerca împreună să construim un viitor mai bun”, a adăugat Președintele Asociației Sfântul Egidiu, Iurii Lifanse.
Cu prilejul aniversării a 76-a a Tragediei de la Babyn iar, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a numit această pagină din istorie drept tragedie comună a popoarelor ucrainean și evreu. Pe contul său de Facebook, șeful statului a notat: Babyn Iar este una dintre cele mai adânci răni ale Holocaustului. Fie veșnică amintirea celor omorâți fără nici o vină. La rândul său, Primul-Ministru Volodymyr Groisman a adăugat că Ucraina va ține minte întotdeauna suferințele evreilor de la Babyn Iar, or, numai memoria ne poate apăra de repetarea unor asemenea greșeli în viitor.
La 28 septembrie a intrat în vigoare noua Lege a Educației, care prevede școlarizarea elevilor timp de 12 ani. Publicația oficială a Radei Supreme, „Golos Ukrainî” a publicat noua Lege a educației, adoptată de Rada Supremă de la Kiev pe 5 septembrie 2017. Astfel, Legea intră în vigoare, excepție făcând doar câteva dispoziții care necesită o revizuire suplimentară.
Noua Lege ucraineană a educației stabilește că predarea în procesul de învățământ are loc în limba de stat, ucraineana, dar, conform programei educaționale, una sau mai multe discipline pot fi predate în două sau mai multe limbi – în limba de stat, în engleză, în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene. Școala de cultură generală se va compune dintre trei grade: școala primară, școala secundară și de profil. Asupra acestui fapt a accentuat consilierul ministrului Educației de la Kiev, Oksana Makarenko: „Legea prevede o nouă filozofie a organizării procesului educativ și a formelor de școlarizare. Sunt estimate noi rezultate la toate gradele școlii. Sunt schimbate gradele de școlarizare, sunt schimbate criteriile de apreciere a cunoștințelor, de predare și de învățare. Școala ucraineană transmite doar cunoștințe, însă noi avem nevoie de aptitudini, de utilizarea cunoștințelor pentru a ușura procesul de angajare în câmpul muncii a absolvenților. Copilul trebuie să fie învățat să gândească. Este o cu totul altă abordare”, a declarat Oksana Makarenko.
Ucraina intenționează să corecteze prevederile lingvistice ale noii Legi a Educației. Despre aceasta ministrul Învățământului și Științei al Ucrainei, Lilia Grinevici, a anunțat după întâlnirea avută cu ministrul român al Educației Liviu-Marian Pop. Grinevici a comunicat că pentru aceasta va fi elaborată o nouă lege. Legea Educației, care a fost votată de Rada Supremă de la Kiev în data de 5 septembrie 2017, potrivit ministrului va fi examinată de Comisia de la Veneția, expertiza desfășurându-se timp de 2 luni.
„Până la obținerea concluziei experților Comisiei de la Veneția nu putem vorbi despre introducerea unor amendamente la norma legislativă. Articolul lingvistic al legii va fi supus unei examinări în mod automat după intrarea în vigoare a Legii”, – a spus Lilia Grinevici.
De menționat că ministrul Educației Naționale al României, Liviu-Marian Pop, a avut, miercuri, la Kiev, o întrevedere cu ministrul Educației și Științei din Ucraina, Lilia Grinevici, la invitația părții ucrainene, vizita având loc în contextul adoptării Legii învățământului (Legea 3419-D) de către Rada Supremă de la Kiev, act normativ promulgat ulterior de președintele Petro Poroșenko.
Potrivit unui comunicat remis de Ministerul Edicației Naționale de la București, în cadrul întrevederii cu Lilia Grinevici, Liviu Marian Pop și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația școlilor și liceelor cu predare în limba română din Ucraina și a solicitat menținerea drepturilor existente pentru etnicii români la nivelul anterior promulgării legii. Cu acest prilej, a atras atenția asupra necesității de a asigura protecția, la standarde internaționale, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, așa cum a fost cerută și de Parlamentul României în Declarația nr. 2/2017 referitoare la adoptarea Legii Educației în Parlamentul de la Kiev.
În același timp, ministrul român al Educației a solicitat omologului său ucrainean explicații cu privire la modul în care autoritățile ucrainene văd implementarea legii fără a afecta implicit învățământul în limba maternă — română. „În aprecierea noastră, obiectivul consolidării învățării limbii oficiale a statului ucrainean ar fi putut fi atins prin modalități mai puțin restrictive și intruzive în ceea ce privește drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina, în mod specific prin consolidarea componentei învățării limbii ucrainene în sistemul educațional actual și în rețeaua actuală de școli ale minorităților”, a afirmat ministrul Liviu Marian Pop.
În cadrul discuțiilor ministrul român al Educației a reiterat solicitarea României ca autoritățile de la Kiev să ceară opinia Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), Consiliului Europei și Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, respectarea standardelor internaționale și a angajamentelor asumate de Ucraina fiind extrem de importantă. Acesta a asigurat partea ucraineană de întreaga disponibilitate de a efectua vizite comune în școli cu predare în limba română din Odesa, Cernăuți și Transcarpatia pentru a vedea nemijlocit modalitatea de aplicare a noului act normativ.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a înaintat Legea cu privire la învățământ către expertiza Comisiei de la Veneția. În cadrul programului televizat ’Dreptul la putere’, șeful diplomației ucrainene a declarat: Am expediat documentul anume acum, pentru că la 28 septembrie legea Educației a intrat în vigoare și a fost tradusă. Săptămâna viitoare, Ministrul Învățământului și Științei, Lilia Grinevici, va transmite oficial textul legii, când va purta consultări în Consiliul Europei, a concretizat Pavlo Klimkin. Tot la 28 septembrie, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a chemat Ministerul Învățământului și Științei la un dialog activ cu experții Consiliului Europei privind apărarea drepturilor minorităților naționale, în contextul noii Legi a Educației. În timpul întâlnirii de la Kiev cu lucrătorii din învățământ, șeful statului ucrainean a accentuat: Din câte știu, Ministerul Învățământului s-a adresat către Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, dar o rog insistent pe doamna Lilia Grinevici să nu fim pasivi și să ne apărăm poziția față de garantarea drepturilor minorităților naționale. De menționat, că anterior, Ministrul de externe, Pavlo Klimkin, a propus țărilor vecine, nemulțumite de noua Lege a educației, să se așeze la masa tratativelor. Într-o postare pe Twitter, Klimkin a lansat această idee, după ce Ungaria a amenințat că va bloca demersurile Kievului în vederea aderării la Uniunea Europeană, relatează agenția de presă UNIAN. Președintele Petro Poroșenko a promulgat această lege considerată drept o restrângere a învățământului în limbile minorităților naționale. "Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă ", a afirmat Pavlo Klimkin în mesajul său pe Twitter. În ajun, Ungaria a adus la cunoștința Ucrainei că intenționează să-i limiteze pașii în procesul de integrare europeană, ca răspuns la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli, în defavoarea limbilor minorităților naționale, între care și cea maghiară. Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o "declarație emoțională nejustificată" a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Țințadze.
Săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a solicitat autorităților ucrainene să se adreseze Consiliului Europei, cât mai curând posibil, pentru un aviz al experţilor referitor la noua Lege a educației din Ucraina, mai exact privind articolul 7 al acestei legi, cel care se referă la limba în care se desfășoară procesul de învățământ. Despre aceasta a declarat Maya Kosyanchich, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene, Federica Mogherini. Ea a specificat: „Salutăm declarațiile cu privire la intenția autorităților ucrainene de a solicita un aviz de specialitate al Consiliului Europei și cerem să facă acest lucru cât mai curând posibil. Această concluzie trebuie să fie luată în considerare în mod corespunzător” – a declarat purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene. „În timpul contactelor noastre cu autoritățile ucrainene, am subliniat întotdeauna că legislația respectivă trebuie să se conformeze obligațiilor internaționale asumate de Ucraina, în special, Convenției cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Aşa cum a fost menționat în concluziile anterioare ale Comisiei de la Veneția, rolul limbii ucrainene ca limbă de stat și necesitatea protejării limbilor minoritare și regionale trebuie să fie atent echilibrate” – a adăugat Maya Kosyanchich. Amintim că România şi Ungaria au protestat faţă de adoptarea acestei legi de către Parlamentul ucrainean, iar preşedintele român, Klaus Iohannis, şi-a amânat chiar vizita pe care urma să o efectueze în Ucraina în octombrie.
Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea cancelarului Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu 33 la sută, în urma scrutinului parlamentar din Germania, fiind urmată de Partidul Social-Democrat, cu 20,5 la sută, şi de ”Alternativă pentru Germania” cu 12,6 la sută. Este pentru prima dată după cel de-al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania. Partidul Democraţilor Liberi de centru-dreapta şi ”Alternativă pentru Germania”, extremă-dreapta au fost principalele câştigătoare ale scrutinului. Formaţiunea ”Alianţa '90” (Partidul Verzilor de centru-stânga) a luat 8,9 din sufragii, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga - 9,2 la sută. Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creştin-Democrate, s-a declarat mulţumită de rezultatul obţinut în scrutinul parlamentar şi consideră că scorul bun înregistrat de formaţiunea extremistă ”Alternativă pentru Germania” reprezintă un test. Succesul partidului ”Alternativă pentru Germania” este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care votat cu această formațiune să fie recâştigaţi de formaţiunile moderate. Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de provocatoare, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale, a afirmat Angela Merkel. Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nici o coaliţie împotriva noastră, a observat Angela Merkel. Liderul Uniunii Creştin-Democrate i-a recomandat lui Martin Schulz, preşedintele Partidului Social-Democrat, să reanalizeze decizia privind trecerea în opoziţie, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale. După aflarea rezulatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat intenţia de a trece în opoziţie. Este posibil ca, după reacţia de moment, Martin Schulz să fie convins să negocieze prelungirea coaliţiei guvernamentale a Partidului Social-Democrat cu Uniunea Creştin-Democrată. Astfel Angela Merkel şi-a asigurat al patrulea mandat de cancelar după ce formaţiunea sa s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar.
Între timp, după alegerile parlamentare din Germania, politica acestei țări europene față de Ucraina poate să devină mai favorabilă, consideră expertul pe probleme internaționale din cadrul Institutului ucrainean al viitorului, Nadia Covali. Într-un interviu, acordat în exclusivitate radioului ucrainean, dumneaei a subliniat: „Coaliția, care este acum cea mai verosimilă, este într-adevăr cea mai plăcută pentru interesele Ucrainei. Din cadrul coaliției, care a activat până acum, social-democrații au fost cei mai problematici pentru Ucraina. Spre deosebire de social-democrați, Partidul Verzilor, care poate să devină un membru activ al coaliției de guvernare, se situează pe cea mai fermă poziție în Germania atunci când este vorba de agresiunea rusească contra Ucrainei. Nici liderul democraților liberi nu neagă însăși faptul agresiunii rusești și necesitatea reglementării conflictului după principiile pe care le-a trasat cancelarul german, Angela Merkel. De aceea, totul va depinde acum la ce înțelegeri vor ajunge liderii partidelor învingătoare la alegerile din Germania”, a spus Nadia Coval.
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”
