"Sinteza politică a săptămânii" - redacţia emisiuni în limba română a postului de radio "Ucraina-Internaţional" (Аудіо)

Securitatea din estul Ucrainei, schimbul de prizonieri, recuperarea teritoriilor de către Kiev a întreprinderilor și altor unități economice ocupate de rebelii pro-ruși au fost în centrul discuțiilor Grupului trilateral de contact privind reglementarea conflictului din Donbas. Potrivit OSCE, situația din estul Ucrainei este destul de fragilă. Reprezentantul special al OSCE, Martin Zaidik, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul mare de victime în rândul civililor din Donbas. Martin Zaidik: „Victimele în rândul civililor, potrivit monitorizării OSCE, la data de 17 septembrie a constituit 383 de persoane. 68  de persoane au fost ucise, iar 315 – rănite. Este un fapt inacceptabil. De aceea, grupul trilateral de contact va depune toate eforturile posibile pentru asigurarea în continuare de către părți a regimului de încetare a focului”, a declarat Martin Zaidik.

În context, președintele belarus Alexander Lukașenko, care a supravegheat manevrele ruso-belaruse „Zapad-2017“ încălcând tradiția, separat de președintele rus, Vladimir Putin, a glumit spunând că „în cazul unei bombe ar fi fost terminați doi dintr-un foc”. Presa occidentală suspectează că, în spatele glumelor, se ascunde niște relații deteriorate. Conform observațiilor The Wall Street Journal, exercitiile Zapad-2017 au agravat tensiunile Moscovei cu Occidentul și au expus fisura apăruta în relațiile Moscovei cu cel mai apropiat aliat militar. „Pe hârtie, Belarus și Rusia sunt unite într-o alianță puternică”, scrie ziarul, „dar Minskul a fost iritat  când Rusia a încercat să transfere mai mulți soldați în Belarus în timpul exercițiilor comune”. Când Ministerul Apărării al Federației Ruse a anunțat că spre Belarus se deplaseaza o armata de tancuri și trei divizii aeropurtate se pregatesc sa se parasuteze pe teritoriul Belarusului, Ministerul Apărării de a Minsk a negat acest lucru. „Nimic din toate acestea nu s-a convenit cu Rusia în prealabil”, a declarat Arseni Sivițki, directorul Centrului de Studii Strategice și de Politică Externă de la Minsk. „Nu cred că Lukașenko a fost incantat să organizeze exerciții militare în situația actuala complicată pentru securitatea regională, dar a trebuit să o facă, altfel loialitatea și angajamentul său ar fi fost puse la îndoiala”, a spus Sivițki.

La reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, președintele Ucrainei Petro Poroșenko a prezentat  livrete militare rusești ca dovadă a faptului că Rusia conduce activitățile teroriste în Donbas. „Laitmotiv rusesc că “noi nu suntem acolo” nu ține. Există dovezi că Rusia creează, gestionează, controlează si finanțează activitățile teroriste în Donbas. Această agresiune rusă, care durează de trei ani, a avut ca rezultat faptul că unii soldați ruși au ajuns în închisorile noastre”, a spus Poroșenko, arătând livretele militare rusești.

Anterior, președintele ucrainean a declarat că Ucraina are nevoie de asistență militara și de forțe de menținere a păcii din cauza agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei. La ONU, Ucraina a confirmat disponibilitatea de a accepta dislocarea unei misiuni de pacificare în Donbas. Petro Poroșenko a comunicat că inițiativa de introducere în Donbas a misiunii de pacificare ONU aparține Ucrainei, fiind făcută publică în 2015. Din mai până în iunie 2017, în contextul așa zisului regim de încetare a focului, au fost uciși 161 de civili. Petro Poroșenko a mai spus: ”Salut procesul de lansare a schimbului de păreri dintre membrii Consiliului și sper că ultima decizia va include dislocarea trupelor de pacificare pe teritoriul Ucrainei. Avem nevoie de un control asupra frontierei ucraineano-ruse, care trebuie să fie în mâinile noastre” – a menţionat Petro Poroșenko.

Kremlinul nu respectă măsurile provizorii, decise de Curtea Internațională de Justiție a ONU și ar trebui să primească un răspuns adecvat din partea comunității internaționale, a declarat președintele Ucrainei Petro Poroșenko, în timpul unui discurs de la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU de la New York. „Kremlinul nu se conformează măsurilor provizorii decise de Curtea Internațională a ONU”, a spus Poroșenko. El a declarat că instanța internațională a cerut Rusiei să se abțină de la menținerea sau introducerea de noi restricții privind comunitatea tătară din Crimeea în sensul menținerii propriilor instituții reprezentative, in special a Mejlisului, și să asigure dreptul cetățenilor ucraineni la educație în limba ucraineana.

„O astfel de lipsă de respect a Rusiei față de obligațiile internaționale ar trebui să primească un răspuns adecvat din partea comunității internaționale”, a adăugat șeful statului ucrainean. Amintim, că Ucraina a initiat un proces la Curtea Internațională de Justiție a ONU, dorin sa traga la raspundere Rusia pentru sprijinul acordat terorismului din estul Ucrainei, și discriminarea etnicilor ucraineni și a tătarilor din Crimeea.

Oficialii ucraineni susțin că subiectul este discutat la nivelul mondial, însă liderii globali nu sunt întru totul de acord cu planul lui Putin de a pacifica situația din Donbas. Despre aceasta a comunicat expertul Maidanului Afacerilor Externe, politologul Oleksandr Hara: „Pe de o parte, americanii și europenii au susținut ideea introducerii unor trupe ONU de pacificare, însă nu sunt de acord cu planul lui Putin, deoarece fără un control asupra frontierei, nu va fi controlat nici teritoriul. Nu are nici un sens inițiativa respectivă. Conștientizăm faptul că Putin nu are nevoie de vreun plan pentru a opri războiul din Donbas. El trebuie doar să ordoneze Ministerului rus al Apărării să nu mai livreze armament mercenarilor ruși. Trebuie efectuată și evacuarea trupelor. El va continua, în schimb, să finanțeze a cincea coloană, distrugând statul ucrainean din interior”, a conchis Oleksandr Hara.
 
SUA susţin propunerea Ucrainei privind amplasarea Misiunii de pacificare ONU pe întreg teritoriul temporar ocupat al Donbasului. Despre aceasta a declarat Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, în rezultatul întâlnirii de la New-York cu omologul său american, Donald Trump. Şeful statului ucrainean a specificat:  „SUA au susţinut pe deplin propunerile Ucrainei, lansate de către mine încă în anul 2015, privind necesitatea amplasării în Estul Ucrainei a unei misiuni de pacificatori cu mandatul Consiliului de Securitate ONU. Accentuez că este vorba de poziţia părţii ucrainene care prevede un mandat pentru întregul teritoriu ocupat temporar al Donbasului, inclusiv segmentul necontrolat al frontierei ucraineano-ruse, pentru a împiedica pătrunderea tehnicii militare, mercenarilor şi forţelor regulate ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei”, a menţionat Preşedintele Petro Poroşenko.

De asemenea, în timpul întâlnirii liderului ucrainean cu Preşedintele SUA, Donald Trump, a fost coordonată necesitatea stabilirii urgente a păcii în regiune. Expertul Institutului Naţional de Cercetări Strategice, Petro Burkovskii, a amintit în comentariul pentru Radioul Ucrainean că introducerea Misiunii de pacificare în Donbas depinde de acordul membrilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite: „Misiunea de pacificatori poate fi amplasată doar în baza deciziei Consiliului de Securitate ONU şi este foarte important ce articol va fi folosit aici. Dacă va fi aplicat articolul 4, apoi este vorba de atribuţii limitate pentru pacificatori, dar dacă va fi aprobat articolul 7 atunci va fi introdusă o Misiune de pacificare cu împuterniciri complete, cu drepturi depline. Rămâne să vedem care va fi decizia Consiliului de Securitate ONU, or Federaţia Rusă deja a demonstrat că nu doreşte o misiune de pacificatori cu drepturi depline în Estul Ucrainei. Adică partea rusă vrea ca pacificatorii ONU să fixeze, de fapt, „înstrăinarea sau separarea” unei părţi din teritoriul Ucrainei”, a relevat expertul Petro Burkovskii.
 
La rândul său, Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, s-a arătat a fi mulţumit de nivelul colaborării cu SUA în sfera securităţii şi apărării. Despre aceasta el a adeclarat în rezultatul întâlnirii cu omologul său american, Donald Trump, accentuând că negocierile au fost foarte productive. Potrivit surselor de la Casa Albă, Donald Trump a apreciat reformele ucrainene, care au contribuit la creşterea economică şi sporirea capacităţilor de apărare. Preşedintele SUA l-a chemat pe omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, să continue activitatea orientată la depăşirea corupţiei şi îmbunătăţirea climatului de afaceri în interiorul ţării. De asemenea, Donald Trump a confirmat că SUA susţin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Cei doi şefi de statau pus în discuţie căile de stabilire a păcii în Donbas. În cadrul Adunării Generale ONU, Petro Poroşenko s-a întâlnit la New-York cu Secretarul General al Organizaţiei Naţiujnilor Unite, Antonio Guterresh. Părţile au coordonat poziţiile privind amplasarea contingentului de pacificatori în Estul Ucrainei ocupat de terorişti, accentuând că aceasta trebuie să aibă loc cu respectarea clară a principiilor de bază ale ONU. Petro Poroşenko a chemat pentru a câta oară comunitatea internaţională să se antreneze activ în procesul de eliberarea a ostaticilor ucraineni, deţinuţi nelegal de către separatiştii proruşi din Donbas. O atenţie deosebită au acordat interlocutorii neîndeplinirii de către Rusia a Rezoluţiei Adunării Generale ONU privind drepturile omului în Crimeea anexată nelegitim. Preşedintele Ucrainei a subliniat necesitatea aplicării unor măsuri suplimentare internaţionale pentru a sili Rusia să îndeplinească prevederile acestui document, este vorba de accesul fără obstacole la peninsula ocupată ilegal de către Moscova pentru organizaţiile regionale şi internaţionale în sfera drepturilor omului, a conchis Petro Poroşenko, citat de serviciul său de presă.
                      
Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klmkin, şi omologul său român au pus în discuţie problemele legate de noua Lege a Educaţiei din Ucraina. După cum notează serviciul de presă al departamentului diplomatic ucrainean, în cadrul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale ONU de la New-York, Pavlo Klimkin a accentuat că Ucraina continuă să garanteze drepturile lingvistice şi culturale ale minorităţilor naţionale, asigurând că noua lege a educaţiei nu limitează studierea limbii române, ci creează condiţii mai bune pentru însuşirea limbii ucrainene de stat. Pavlo Klimkin a concretizat: „Noua lege este orientată la crearea unor posibilităţi mai largi pentru autorealizarea minorităţilor naţionale, în special, pentru ca etnicii minoritari să poată studia la universităţile ucrainene”. Miniştrii de Externe din România şi Ucraina au convenit asupra necesităţii unor contacte bilaterale active la acest capitol, susţinând ideea vizitelor reciproce pentru desfăşurarea consultărilor între departamentele de profil. Pavlo Klimkin l-a informat pe omologul său român şi despre situaţia din Donbas şi necesitatea introducerii misiunilor pacificatoare. La rândul său, Ministrul Afacerilor Externe al României a accentuat importanţa păstrării independenţei şi restabilirii integrităţii teritoriale a Ucrainei. Dacă Ministerul Învăţământului din Ucraina asigură că noua lege a educaţiei nu încalcă Harta Europeană a limbilor regionale şi minoritare, apoi Polonia, România, Ungaria, Grecia şi Bulgaria se arată îngrijorate în legătură cu articolul 7 al noii Legi a Educaţiei, adoptate recent de către Parlamentul Ucrainei. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat, joi, că şi-a contramandat vizita pe care urma să o efectueze în luna octombrie în Ucraina, ca urmare a adoptării Legii educaţiei, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenţii reciproce şi limitează drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. După cum notează Agerpres, citat de mediile ucrainene, Iohannis a declarat: "În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic", a spus Iohannis. "Într-adevăr, o tematică neplăcută această evoluție din Ucraina cu Legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko. Ultima rundă de discuții am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina", a afirmat șeful statului român. Iohannis a precizat că urma să meargă cu președintele Ucrainei în zona Bucovinei, unde sunt mulți români. "Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție", a adăugat șeful statului român. El a arătat că s-a întâlnit pe holurile ONU cu președintele Poroșenko, căruia i-a transmis opinia despre contramandarea vizitei. Klaus Iohannis a precizat: "Ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe legea educației și că sunt neplăcut surprins, în condițiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina. Am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și iată că și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul destul de îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-și continue învățământul în limba română", a conchis Klaus Iohannis. În ajun, şi Parlamentul României a adoptat în unanimitate o Declaraţie referitoare la Legea Educaţiei din Ucraina. În dimineaţa zilei de 20 septembrie 2017, Camera Deputaților și Senatul României s-au reunit într-o şedinţă comună, pentru a dezbate situația din Ucraina, unde comunitatea românească riscă să rămână fără posibilitatea de a învăţa în limba maternă, în urma adoptării unei noi Legi a Educaţiei. În cadrul dezbaterilor senatorii şi deputaţii români au adus critici Legii Educaţiei din Ucraina, care a fost deja semnată de Preşedintele Parlamentului de la Kiev, fiind înaintată spre promulgarea şefului statului ucrainean. Parlamentarii români au menţionat că susţin aspiraţiile europene ale Ucrainei, însă, recentele iniţiative legislative îngrădesc dreptul minorităţilor naţionale de a studia în limba maternă. La şedinţa comună a Camerei Deputaților și Senatului României a fost votată în unanimitate o Declaraţie în care  Parlamentul României şi-a exprimat îngrijorarea faţă de noua Lege a Educaţiei. În cadrul şedinţei comune s-a decis să fie trimisă de urgenţă la Kiev o delegaţie de deputaţi şi senatori români pentru a se întâlni cu omologii lor ucraineni, încercând să-i convingă pe oamenii politici din Ucraina că noua Lege a Educaţiei trebuie blocată prin veto-ul Preşedintelui Petro Poroşeko. Delegaţia va fi compusă din 19 membri, care vor reprezenta toate grupurile Parlamentului României.
           
Germania, care până nu demult nu prea saluta ideea desfășurării contingentului pacificator al Organizației Națiunilor Unite în Donbass, precum și se pronunța împotriva înarmării misiunii speciale de monitorizare a OSCE în estul Ucrainei, și-a schimbat în ultimul timp poziția. Acest aspect a fost abordat de politologul german, Iorg Forbrig, colaborator al secției germane a Fondului Marshall, expert pe problemele Europei Centrale și de Est, în cadrul unui interviu, acordat în exclusivitate agenției de presă Ukrinform. În cadrul discuțiilor referitoare la desfășurarea ”căștilor albastre” în Donbass, se pare că partea germană și-a schimbat poziția, a spus expertul. El a amintit că această țară încă anul trecut se xprima clar împotriva înarmării observatorilor OSCE, argumentându-și poziția prin aceea că până acum nu a existat un asemenea precedent și că nu are sens să fie creat el pentru Ucraina. Acest argument, ”împotrivă” nu mai este în vigoare acum când Putin și-a orientat privirile asupra misiunii ONU. Vreau să spun că în lume activează deja multe misiuni de acest tip, a spus expertul german. În al doilea rând, potrivit celor spuse de Iorg Forbrig, în trecut era vorba, mai întâi de toate, despre asigurarea securității procesului de alegeri locale, care sunt prevăzute în Acordurile de la Minsk. Între timp, partea germană a înțeles că echipa neînarmată a observatorilor OSCE își pune zilnic în pericol viața și sănătatea membrilor săi și aceste pericole trebuie să fie reduse. În al treilea rând, a subliniat Iorg Forbrig, campania electorală pentru alegerile în Bundestag-ul german, ce urmează să aibă loc săptămâna viitoare, își joacă, fără doar și poate, rolul. Atât Partidul Social-Democrat din Germania, cât și Partidul Democrat Liber din această țară au întreprins, săptămâna trecută, încercarea de a face PR pe tema Ucrainei și Rusiei. Nici cancelarul Angela Merkel nu putea să rămână în urmă în asemenea situație și a obținut, totuși, unele compromisuri în discuția telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin. Dacă misiunea ”căștilor albastre” va fi desfășurată pe întreg teritoriul cuprins de conflict din Estul Ucrainei, acest lucru va corespunde, bineînțeles, intereselor Kievului, conchide expertul Iorg Forbrig.
    
După cum precizează agenția Ukrinform, Berlinul a primit cu entuziasm declarația președintelui rus despre disponibilitatea de a accepta desfășurarea pacificatorilor ONU în Donbass-ul ucrainean. Șeful departamentului german de politică externă, Sigmar Gabrieli, a declarat chiar că Berlinul avansa demult această idee. Însă, mai înainte, Germania, fiind convinsă că Rusia va bloca orice proiect în Consiliul de Securitate al ONU, considera că nu este util să abordeze tema respectivă. În prezent, conducătorii germani îl cheamă pe Putin la compromis. Este vorba, în special, despre inadmisibilitatea purtării tratativelor pe problema unei misiuni de pacificare cu așa-numita conducere a autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk, precum și insistă asupra prezenței ”căștilor albastre” pe întreg teritoriul necontrolat de partea ucraineană.
      
Compania de stat „Naftogaz“ Ucraina a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea de la Haga, cerând cinci miliarde de dolari pentru active pierdute în Crimeea. Copârâte în plângerea depusă la tribunalul de pe lângă Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga sunt șase societăți membre ale grupului „Naftogaz“ –  „GAO Cernomorneftegaz,  “Ukrtransgaz”, „Likvo“, „Ukrgasdobycia“, „Ukrtransnafta” și „Gaz Ukrainî”. Naftogaz speră ca decizia instanței de la Haga să fie pronunțată înainte de sfârșitul anului 2018. După anexarea Crimeei de către Federația Rusă, în primăvara anului 2014, activele întreprinderilor ucrainene, inclusiv ale „Naftogaz“, au fost confiscate de statul rus. În august 2016, banca de stat ucraineană „Oșciadbank” a depus o plângere similara la Curtea Internațională de Arbitraj împotriva Rusiei, în legătură cu pierderea activelor din Crimeea, estimând pierderea la mai mult de un miliard de dolari.

De menționat că în februarie 2016 „Naftogaz” a inițiat un proces de negocieri despre pierderea activelor din Crimeea, informând partea rusă despre litigiul apărut. În aprilie 2016 șeful „Naftogaz”, Andrii Kobolev, a declarat că a dat în judecată Rusia, solicitând 3 miliarde de dolari drept pagubă materială. Dosarul ucrainean va fi administrat de compania juridică Covington&Burling LLP, care are o imagine pozitivă, înregistrând succese în sfera proceselor judiciare internaționale împotriva Rusiei.
 
Amintim că monopolul energetic controlat de Ucraina, „Naftogaz”, a anunțat că a deschis o acțiune în iunie curent împotriva omologului său rus „Gazprom” la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, cerând restituirea de către ruși a unei sume de 6 miliarde de dolari, despre care partea ucraineană susține că ar reprezenta bani încasați în plus în mod necuvenit de către „Gazprom” pentru gazele livrate Ucrainei din 2010 încoace. Oficialii ucraineni cer Curții revizuirea contractelor semnate între „Naftogaz„ și „Gazprom” și stabilirea unui "preț corect, de piață", pentru livrările de gaze ale Gazprom către Ucraina. Gazprom anunțase că a intentat la rândul său un proces împotriva Ucrainei la Curtea de arbitraj de la Stockholm în vederea recuperării a  4,5 miliarde de dolari înregistrate de Kiev pentru gazul furnizat în ultima jumătate de an.

Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”

Asculta