Desfășurarea misiunii de pacificare ONU în Donbas va apăra populația locală de agresiunea armată și va restabili suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Despre aceasta a comunicat la un briefing la Washington purtătoarea de cuvânt al Departamentului de stat SUA, Hiser Noiert. Ea a spus că o astfel de misiune trebuie să aibă un mandat larg pentru asigurarea păcii și garantarea securității în întreg teritoriul pe linia de demarcare și pe frontiera ucraineano-rusă. Hiser Noiert a declarat:
Considerăm că merită studiată amplasarea Forțelor de pacificare ONU în estul Ucrainei. Este o posibilitate de a apăra interesele cetățenilor ucraineni indiferent de naționalitatea lor. Este un potențial pentru restabilirea suveranității ucrainene. Scopul nostru este simplu –restabilirea integrității teritoriale, apărarea ucrainenilor indiferent de religie, confesiune sau limba vorbită.
Cu toate acestea, guvernul american dorește ca acest contingent să aibă un mandat larg pentru a asigura „pacea și securitatea” în întreaga regiune separatistă, a precizat Nauert. „Vreau să va spun clar. Orice astfel de contingent ar trebui să aibă un mandat larg pentru a promova pacea și securitatea pe întreg teritoriul ocupat al Ucrainei, inclusiv la granița cu Rusia, pentru a se evita instituționalizarea și aprofundarea divizării în cadrul Ucrainei – a explicat purtătorul de cuvânt. – Alte țări, țări europene, în special Germania, sunt de acord cu noi în această privință. Scopul nostru este simplu. Vrem să restabilim integritatea teritorială a Ucrainei și să-i protejăm pe ucrainenii, indiferent de religia, grupul etnic de care aparțin și ce limbă vorbesc”. Ea a subliniat că primul pas ar trebui să fie îmbunătățirea situației de securitate în estul Ucrainei.
„Am cerut în mod repetat Rusiei să asigure o încetare a focului reală și sustenabilă”, a spus Nauert. „Vrem ca ei să retragă trupele și armele grele de pe linia de contact, asigurând accesul complet, neîngrădit și în siguranță pentru observatorii internaționali, inclusiv la frontiera internaționala”.
De menționat că inițiativa de a desfășura o misiune ONU de menținere a păcii pe teritoriul Donbasului ocupat nu constituie un motiv pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Despre aceatsa a declarat președintele Ucrainei Petro Poroșenko. „Sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare până la restaurarea integrală a suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei, prin punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk”, a subliniat președintele. Poroșenko a adăugat că Ucraina pledează pentru desfășurarea unei misiuni de pacificare pe întreg teritoriu al Donbasului. „Misiunea nu ar trebui să conserve ocupația rusă … ci să asigure o pace durabilă și o restaurare completă a integrității teritoriale a statului nostru”, a spus Poroșenko. El a menționat că viitoarea misiune a ONU ar trebui să fie localizată și pe secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene. În plus, președintele a exclus participarea la misiune a reprezentanților țării agresor Rusia sau a părților aflate în conflict. El a menționat că nici nu poate fi vorba despre coordonarea cu militanții ruși din Donbas a parametrilor participării viitoare la misiunea ONU. „Sunt sigur că prin eforturi comune, cu ajutorul partenerilor internaționali, în special Germania, Franța și Statele Unite, vom aduce pacea”, a concluzionat președintele Ucrainei.
Mutare de situație în privința conflictului din estul Ucrainei. De data aceasta ea vine sub forma schimbării poziției liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Acesta s-a declarat în favoarea desfăşurării unei forţe ONU pentru a apăra observatorii OSCE din Ucraina, nu numai pe linia de demarcare, după retragerea forţelor şi materialul militar al celor două tabere, ci şi în alte locuri unde observatorii OSCE îşi desfăşoară inspecţiile. Liderul rus i-a transmis acest mesaj cancelarului german Angela Merkel, într-o discuţie telefonică. Preşedintele Putin a reacţionat în mod pozitiv şi s-a declarat de acord cu ridicarea limitării de desfăşurare a misiunii ONU numai la linia de contact, se arată într-un comunicat al Cancelariei germane. Săptămâna trecută, liderul de la Kremlin s-a declarat pentru prima dată în favoarea desfăşurării de Căşti Albastre pentru a asigura securitatea observatorilor OSCE în estul Ucrainei. Însă Vladimir Putin a afirmat iniţial că forţa ONU ar trebui să intervină numai de-a lungul liniei de demarcaţie dintre cele două tabere. Precizăm că aproximativ 600 de observatori OSCE sunt însărcinaţi să controleze respectarea acordurilor de pace. De menționat că în recenta discuție telefonică președintele rus și cancelarul german au vorbit iar despre încetarea agresiunii rusești în estul Ucrainei. De data aceasta, liderul de la Kremlin și-a schimbat din nou poziția față de misiunea ONU ce urmează să fie dislocate în teritoriile temporar ocupate. Kremlinul continua încercările de a-și legaliza prezența militară în teritoriile ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Putin și-a schimbat, pentru a câta oară, atitudinea față de o posibilă misiune a ONU în Donbass.
Despre aceasta a informat serviciul de presă al președintelui rus după rezultatele discuției telefonice dintre Vladimir Putin și cancelarul german, Angela Merkel. Amintim că la începutul lunii septembrie Vladimir Putin a lansat inițiativa dislocării unei misiuni pacificatoare a ONU pe linia de demarcație, însă cu condiția unui dialog direct cu conducătorii pro-Kremlin ai rebelilor din Donbass. Ceva mai târziu, șeful departamentului de politică externă de la Moscova, Serghei Lavrov, a precizat că este vorba nu despre pacificatori, ci despre o misiune a ONU, care să asigure paza observatorilor OSCE aflați acolo nu primul an. Surse de la Kremlin declară acum că Putin este dispus să asculte de cugetările Angelei Merkel și să extindă proiectul rusesc de rezoluție către Consiliul de Securitate al ONU la capitolul atribuțiilor acestei misiuni, adică să prevadă paza observatorilor OSCE nu numai pe linia de demarcație după separarea forțelor, ci și în alte locuri, unde misiunea specială de monitorizare OSCE își desfășoară călătoriile de inspectare în conformitate cu compleul de măsuri adoptat la Minsk. Deocamdată încă nu dispunem de multe detalii referitoare la această inițiativă, însă de pe acum este clar că Putin a declanșat o fază activă de ”comerț” cu Donbass-ul ocupat și, după dezastrul ce l-a lăsat ”lumea rusă” în estul Ucrainei, acesta dorește să-și pună casca de pacificator. Aceasta încă nu înseamnă că Rusia va lăsa în pace regiunile Donețk și Lugansk.
La Kiev și-a luat startul conferința anuală a Strategiei Europene de la Ialta „A devenit oare lumea alta? Provocări pentru Ucraina” La conferință participă peste 350 de oameni politici, diplomați, businessmeni, activiști publici, experți din 34 de state ale lumii. Mai multe detalii aflăm de la directorul executiv al Strategiei Europene de la Ialta, Svitlasna Kovalciuk:
Temele forumului se vor referi la aspecte de politică globală, distribuirea forțelor pe glob, schimbările în structura economiei mondiale. O atenție aparte va fi acordată noii administrației americane, problemelor de securitate cibernetică, populismului și securității energetice. Vor fi discutate perspectivele Ucrainei în acest context. Nu va fi neglijat nici aspectul eficienței reformelor desfășurate, asigurarea securității națională, păstrare integrității statului ucrainean. Strategia Europeană de la Ialta este cea mai mare platformă a diplomației publice pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare a Ucrainei și apropierii Kievului de Uniunea Europeană. Strategia Europeană de la Ialta este oficial organizație independentă, înființată în 2004 de omul ucrainean de afaceri Victor Pinciuc. Activitatea organizației este coordonată de un consiliu special, condus de Președintele Poloniei din anii 1995-2005, Aleksander Kwasniewski.
Până în anul 2014 ședințele Strategiei de la Ialta se desfășurau în Crimeea, însă după anexarea peninsulei, Strategia Europeană de la Ialta se desfășoară la Kiev. Aici se adună lideri mondiali pentru a discuta strategii globale și regionale de dezvoltare a Ucrainei. Deseori, ședințele o platformă a discuțiilor dintre liderii de opinie din Ucraina, Rusia, UE, SUA și alte state. Fondatorul platformei Victor Pinciuc, consideră că această inițiativă diplomatică este una de succes:„ Investiția noastră este una de succes. Discuțiile și cei ce iau cuvântul sunt la un nivel destul de înalt. Această acțiunile culturală, socială și diplomatică apropie Ucraina de starea civilizată a dezvoltării sale. Ne ocupăm de promovarea politicienilor noștri, elitei noastre. Investiția noastră în Strategia Europeană de la Ialta reflectă atitudinea noastră față de Ucraina și față de cetățenii noștri. Ne gândim la posibilitatea construirii unei noi țări, a unui stat prosper, care va fi unul dezvoltat. Sper să urmeze alte conferințe de acest gen la Kiev și în alte orașe din Ucraina” – a spus Victor Pinciuc.
Introducerea Misiunii pacificatoare ONU în Donbas este o parte inalienabilă a Acordurilor de la Minsk privind pacea în Estul Ucrainei şi a strategiei de restabilire a suveranităţii ucrainene. Despre aceasta a declarat Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, la cea de-a 14-a Întâlnire Anuală a “Strategiei Europene de la Ialta”. Mă bucur că Statele Unite ale Americii susţin ideea introducerii pacificatorilor ONU pe între teritoriul Donbasului şi partenerii noştri din Europa, de asemenea, salută această propunere. În opinia Preşedintelui ucrainean, problema principală din cauza căreia nu sunt îndeplinite la nivelul cuvenit înţelegerile de la Minsk are două aspecte. Pe de o parte, Rusia nu are un plan concret de realizare a acestor acorduri şi nu doreşte să le îndeplinească. Pe de altă parte, Ucraina nu dispune de garanţii clare că Moscova se va ţine de cuvânt la acest capitol. Iată de ce anume pacificatorii ONU pe întreg teritoriul Donbasului trebuie să devină o garanţie a îndeplinirii Acordurilor de la Minsk, a relevat şeful statului ucrainean. La cea de-a 14-a Întâlnire Anuală a “Strategiei Europene de la Ialta”, Preşedintele Ucrainei a declarat: “Chiar şi după depăşirea agresiunii ruseşti în Donbas, comunitatea mondială nu trebuie să uite că semnăturile sub Memorandumul de la Budapesta, din păcate, oferă mai puţine garanţii de securitate decât o bombă nucleară”. “Fraza lui Nietzsche (Niţşe) că – ceea ce nu ne distruge ne face mai puternici – se pare că acum contestă ceea ce se întâmplă în geopolitica mileniului 3. Trăim într-o nouă lume dură şi periculoasă… dacă cineva crede că odată cu încheierea războiului, în Ucraina totul va fi aşa cum a fost până în 2014, aceşti oameni greşesc. Nu vom putea niciodată învia zeci de mii de ucraineni căzuţi pentru independenţa Ucrainei. Şi nu trebuie să uităm că semnăturile sub Memorandumul de la Budapesta, din păcate, oferă mai puţine garanţii de securitate decât o bombă nucleară”, a spus Petro Poroşenko, adăugând: “Viitorul lumii este în mâinile noastre şi depinde de răspunsul nostru ferm şi fără de compromise la acţiunile celor care doresc întoarcerea globului pământesc în epoca medieval a întunericului”.
În context, Preşedintele Ucrainei a chemat la consolidarea Alianţei Transatlantice, depăşind divergenţele nesemnificative şi pe alocuri artificiale dintre Europa şi SUA la acest capitol. La cea de-a 14-a Întâlnire Anuală a “Strategiei Europene de la Ialta”, Preşedintele Ucrainei a opinat că duşmanii se folosesc de aceste neînţelegeri, de aceea este necesară consolidarea urgentă a Alianţei Transatlantice, iar cursul de integrare europeană trebuie să obţină o nouă dinamică. Petro Poroşenko a exprimat speranţa că SUA vor acorda ajutor la întărirea capacităţii de apărare a Ucrainei, fiind vorba nu numai de armament, dar şi de ajutor militar. Nu vrem să atacăm pe nimeni, dar dacă vom fi atacaţi, inamicul va plăti un preţ foarte înalt pentru încălcarea Acordurilor de la Minsk, a spus Petro Poroşenko, adăugând: “Sunt Preşedintele păci şi noi vrem pace. De aceea, tindem să aplicăm acel plan de doi ani privind introducerea pacificatorilor pe întreg teritoriul ocupat al Donbasului, care prevede şi controlul asupra frontierei ucraineano-ruse pentru stoparea intrării mercenarilor ruşi pe teritoriul Ucrainei”. De menţionat, că la 12 septembrie, la sediul ONU de la New-York, a început cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale ONU, iar la 19 septembrie va începe săptămâna întâlnirilor la nivel înalt, unde Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, planifică să prezinte ideea introducerii Misiunii de pacificare ONU pe întreg teritoriul Donbasului. De asemenea, în timpul vizitei sale în SUA, liderul ucrainean, Petro Poroşenko, va purta negocieri cu reprezentanţii Pentagonului, notează mediile autohtone.
La 11 septembrie aşa-numita „judecătorie supremă” din Crimeea ocupată l-a condamnat pe vicepreşedintele Medjlisului poporului tătar din Crimeea, Ahtem Ciigoz, la 8 ani de închisoare. În acest context, de la sfârşitul lunii ianuarie 2015 Ahtem Ciigoz este ţinut în spatele gratiilor de către Administraţia de ocupaţie din Crimeea. Acesta este acuzat de organizarea unui miting la 26 februarie 2014 lâgă clădirea Radei Supreme a Republicii Autonome Crimeea din Simferopol.
Ministerul pe problemele teritoriilor temporar ocupate ale Ucrainei a spus că verdictul emis vicepreşedintelui Medjilisului poporului tătaro-crimeean, Ahmet Ciiggoz, este absolut neadecvat, şi consideră necesară contestarea lui la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„Ministerul pe problemele teritoriilor temporar ocupate şi persoanelor strămutate în interiorul Ucrainei condamnă acţiunile criminale ale Federaţiei Ruse din Crimeea ocupată privind reţinerea lui Ahtem Ciigoz. Verdictul emis unui cetăţean al Ucrainei este absolut nejustificat şi va fi contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, - se spune în declaraţia emisă de serviciul de presă al departamentului. Afară de aceasta, ministerul pe problemele teritoriilor temporar ocupate şi-a exprimat speranţa că conform normelor dreptului internaţional pentru emiterea ilegală a verdicutului, angajaţii Serviciului de Securitate, procuratura Federaţiei Ruse şi judecătorii implicaţi în acest caz, vor fi traşi la răspundere. Refat Ciubarov a declarat:
Timp de 14 luni autorităţile de ocupaţie au insitat că Ahtem Ciigoz este cetăţean al Rusiei, potrivit legilor pe care le-au adoptat după anexarea ilegală a Crimeei. Ahtem Ciigoz a protestat şi a făcut câteva declaraţii publice, după care, printr-un verdict a fost definit ca cetăţean al Ucrainei. Aceasta ne oferă posibilitatea să vorbim despre extrădarea lui Ahtem Ciigoz, a mai spus Preşedintele Medjlisului poporului tătar din Crimeea, Refat Ciubarov.
Potrivit lui Ciubarov, acţiunile ilegale împotriva lui Ahtem Ciigoz în Crimeea ocupată îi vor permite Curţii Europene a Drepturilor Omului să revină asupra acestei decizii. Totodată, el a subliniat că Rusia a evitat în mod sistematic să respecte deciziile acestei instanţe şi a cerut Președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko să sublinieze acest lucru în timpul discursului său din cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU, care început la 12 septembrie.
Amintim că vicepreşedintele Medjlisului poporului tătar din Crimeea, Ahtem Ciigoz a fost arestat şi condamnat la 8 ani de închisoare. Motivul pentru care acesta a fost reţinut este acela că Ahtem Ciigoz este considerat unul dintre organizatorii mitingului privind susţinerea intergrităţii teritoriale a Ucraiei desfăşurat lângă clădirea parlamentului din Crimeea la 26 februarie 2014. În cadrul unei emisiuni a postului de radio ucrainean, Evghenia Andriuk, adjunctul coordonatorului iniţiativei publice „Crimeea SOS” a spus care sunt următorii paşi privind protecţia lui Ciigoz.
Partea de apărare intenţioneză să atace decizia luată în istanţele ruseşti şi ulterior la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În pofida unei proceduri îndelungate în faţa Curţii Europene, acolo totuşi există o procedură accelarată în urma căreia judecătoria poate lua decizia privind eliberarea lui Ahtem Ciigoz în cazul descoperirii privării ilegale de libertate. Şi în afară de curţile internaţionale, pe lângă acele mecanimse de care dispunem, singurele metode sunt cele de presiune diplomatică. Sunt convinsă că o asemenea declaraţie va veni din partea mai multor departamente diplomatice din alte ţări. Din păcate, singurele mecanisme disponibile, la ora actuală, sunt metodele tradiţionale - intensificarea sancţiunilor, exprimarea prin proteste, adoptarea rezoluţiilor condamnabile din partea organizaţiilor internaţionale.
La 13 septembrie 2017 la Kiev s-a desfășura ședința Comisiei interguvernamentale ucraineano-române mixte pentru drepturile minorităților naționale, la care în afară de oficialii din cele două state, au participat etnici români din Ucraina și etnici ucraineni din România. Unul dintre subiectele discutate a fost noua Lege a Educației, adoptată de Parlament la 5 septembrie 2017. Premierul Ucrainei, Volodymyr Groisman, a solicitat ministrului de externe, Pavlo Klimkin, și ministrului educației și cercetării, Lilia Grinevici, să explice ambasadorilor Uniunii Europene prevederile articolului referitor la componenta lingvistică din noua Lege ucraineană a educației. Șeful Guvernului de la Kiev a mai menționat că Ucraina este un stat democratic, care respectă drepturile minorităților naționale. “Am cerut ministrului afacerilor externe și ministrului educației ca la această întrevedere să participe și președintele interimar al Comisiei parlamentare pentru educație, astfel încât aceștia să se reunească pentru a organiza o întâlnire cu ambasadorii din țările UE și să explice pe deplin detaliile legii, mecanismul de funcționare a acesteia” – a mai declarat Groisman.
Ucraina este gata să prezinte pentru o expertiză Articolul 7 al Legii cu privire la educaţie, care reglementează problema limbilor în domeniul învăţământului. Despre aceasta a declarat vineri Ministrul Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei, Lilia Grinevici, în rezultatul întâlnirii cu reprezentanţii misiunilor diplomatice acreditate în Ucraina.
Potrivit domniei sale, acest articol nu încalcă angajamentele internaţionale asumate de Ucraina la capitolul dat. Lilia Grinevici a declarat: „Am discutat cu Ambasadorii străini situaţia, le-am dat explicaţii şi am ajuns la următoarea concluzie: Suntem gata să prezentăm acest articol Consiliului Europei pentru expertiza necesară. Suntem convinşi că la etapa actuală de dezvoltare a ţării noastre, ţinând cont de lărgirea drepturilor la studii ale copiilor din şcolile minorităţilor naţionale, facem un pas înainte în ceea ce priveşte activizarea folosirii limbi ucrainene de stat în sistemul de învăţământ”. Potrivit Ministrului Învăţământului şi Ştiinţei al Ucrainei, partea ucraineană este gata să colaboreze în cadrul grupurilor de lucru mixte pentru a desfăşura consultări cu ţările-partenere în problema limbilor. Lilia Grinevici a menţionat că, deocamdată, nu se ştie cât va dura expertiza, dar aceasta nu trebuie să influenţeze procesul reformelor în Ucraina, care va insista asupra actualei redacţii a legii cu privire la educaţie şi asupra desfăşurări unor consultări deschise în problema limbilor. Propunerea privind expertiza a fost făcută la întâlnirea vizată de către reprezentantul Consiliului Europei. Ministrul a specificat că numărul copiilor care reprezintă minorităţi naţionale în Ucraina este de 400 de mii, majoritatea, 90 la sută, fiind rusofoni şi studiind în şcoli cu limba rusă de predare. De menţionat că la întâlnirea de vineri au fost prezenţi delegaţi din 11 ţări, reprezentanţi ai Consiliului Europei şi OSCE. Anterior, Miniştrii de Externe din Bulgaria, România, Grecia şi Ungaria s-au adresat cu o scrisoare către Ministrul Ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, precum şi către Secretarul general al Consiliului Europei, Torbiorn Iagland, şi Înaltul Comisar OSCE pe problemele minorităţilor naţionale, Lamberto Zannier, chemând Ucraina să nu limiteze învăţământul în limba maternă pentru comunităţile etnice autohtone.
Dumitru Verbiţchi Radio Ucraina Internațional
Asculta 
