La 24 august Ucraina a sărbătorit cea de-a 26 aniversare a Independenţei sale. În capitala țării a avut loc o paradă militară impresionantă. Pentru prima dată, nouă state membre ale NATO au participat la parada militară ucraineană: SUA, Canada, Estonia, Georgia, Letonia, România și Regatul Unit.
De menționat că la 24 august 1991, Ucraina și-a proclamat independența. Până atunci, era parte a URSS ca Republica Sovietică Socialistă Ucraineană. Actul de proclamare a independenței Ucrainei din 24 august 1991 a fost aprobat la 1 decembrie 1991 prin vot popular. Acest eveniment a devenit o sărbătoare de stat numai din iunie 1992, când Rada Suprema a decis să considere 24 august ca Ziua Independenței Ucrainei.
Potrivit observatorilor internaţionali, autorităţile de la Kiev își doresc să demonstreze că țara lor nu poate fi umilită, chiar dacă, de patru ani, teritoriul ucrainean este măcinat de violențe în estul țării. Preşedintele Petro Poroşenko a declarat în timpul evenimentelor de la Kiev că războiul pentru Independenţă continuă, iar fiecare pas al statului ucrainean făcut cu neatenţie poate fi fatal. Şeful Statului, Petro Poroșenko, premierul ucrainean, Volodymyr Groisman, secretarul Consiliului Securității și Apărării Naționale a Ucrainei, Oleksandr Turcinov, primarul Kievului, Vitali Kliciko și alți demnitari de stat au depus flori la monumentul lui Taras Șevcenko din Kiev.
Luând cuvântul la ceremonie, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a accentuat următoarele: „La aniversarea a 26-a a independenței noastre am ieșit din șocul profund, din durerea și încercările cauzate de războiul hibrid purtat de Rusia împotriva noastră. Am restabilit creșterea PIB-ului și prognozele noastre sunt pozitive. Ne gândim la calitatea vieții oamenilor. Sunt sigur că ziua de mâine va fi mai bună. Rusia nu dorește să vadă o Ucraină de succes. Ba inventează Novorosia, ba Malorosia, noi trebuie, însă, să mergem înainte. În pofida greutăților, Ucraina va fi o țară de succes. Nu trebuie să ratam această șansă, șansa oferită de independență”, a declarat Petro Poroșenko.
Ucraina se îndreaptă spre statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și alianței nord-atlantice, a declarat președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, în cadrul discursului său. Poroșenko a spus că Ucraina și-a „ales calea”. „Avem un singur drum: o autostradă euro-atlantică largă care ne conduce la aderarea la Uniunea Europeană și la NATO”, a subliniat el. „Pe acest drum, am eliminat deja cortina vizelor”, a adăugat președintele. „Sunt încrezător în armata noastră. Ea este acum într-o formă mai bună decât oricând – acest lucru, de altfel, reprezintă evaluarea centrelor analitice europene. Dar trebuie făcut un volum mare de muncă pentru consolidarea și modernizarea armatei, pentru a realiza interoperabilitatea deplină cu standardele NATO“, – a spus el. Potrivit președintelui, Ucraina caută și găsește soluții asimetrice și eficiente pentru a descuraja în perspectiva istorică lungă armata rusă – cea mai mare din Europa și a treia din lume. „Ucraina este gata să dea un răspuns militar dur agresorului dacă el încearcă să treacă la ofensivă. Dar noi credem în prioritatea unei căi pașnice, diplomatice, politice și juridice pentru a readuce acasă Donbasul și Crimeea“, – a declarat Poroșenko.
Militari din mai multe state membre ale alianței NATO au participat la parada militară din Kiev, cu ocazia Zilei Indepedenței Ucrainei. Printre aceștia s-a numărat și un contingent de militari români care au participat la defilarea din Capitala Ucrainei. Militarii români au fost printre cei mai puțin numeroși dintre reprezentanții țărilor NATO. De asemenea, au participat la paradă și militari din Republica Moldova, în ciuda faptului că președintele Igor Dodon a anunțat că susține o politică pro-Rusia și nefavorabilă aspirațiilor Ucrainei. România s-a remarcat în ultimii ani ca unul din cei mai puternici susținători ai Ucrainei în contextul agresiunii ruse din est și anexării Crimeei. Conform datelor publice, România a oferit câteva sute de mii de EURO pentru Fondul NATO pentru apărarea cibernetica a Ucrainei. În baza unei hotărâri a de la București, România participă în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a statelor membre NATO. Prezența de militari ai alianței NATO în cadrul ceremoniilor de la Kiev transmite un mesaj extrem de puternic către Rusia în contextul tensionat al relațiilor bilaterale de după agresiunea din Est și anexarea Crimeei.
Cu 26 de ani în urmă Parlamentul ucrainean a declarat independenţa şi suveranitatea Ucrainei. Ziua de 24 august deja de 26 de ani este scrisă cu roşu în calendar, e zi de sărbătoare, zi marcată de către ucrainenii din ţară şi de pretutindeni. Pentru a ne vorbi despre importanţa zilei de 24 august, Ziua Independenţei Ucrainei l-am invitat în studioul Radio „Ucraina-Internaţional” pe cunoscutul politolog Serghei Hacman, doctor în ştiinţe istorice, care a ţinut se remarce următoarele: „Astăzi noi ne bucurăm de independenţă. A fost destul de greu până am ajuns la independenţă şi din punct de vedere juridic, dar şi din punct de vedere al susţinerii din partea altor state. Bineînţeles că a fost o cale destul de lungă. Mai ales să fim recunoscuţi ca un subiect independent al dreptului internaţional, al politicii externe, europene sau mondiale. Pentru asta a fost nevoie de nişte eforturi deosebite. Statul are probleme, dar probleme sunt în orice stat în momentul formării lui din toate punctele de vedere. Bineînţeles, că această situaţie poate fi privită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, vreau să spun că s-a format un stat nou, un stat ucrainean, un stat care este recunoscut pe plan mondial. În al doilea rând, s-a format deja o generaţie care se consideră ucraineni din punct de vedere politic, indiferent de etnie. Avem un stat în care avem limba de stat ucraineană. Desigur că în aceşti ani s-au format relaţiile Ucrainei cu vecinii. O mare însemnătate are relaţiile Ucrainei cu Polonia, care în mare parte a fost anume acel stat care a susţinut direcţia europeană a Ucrainei. În 1997 a fost semnat Tratatul de bază între Ucraina şi România, Tratat, care a dat posibilitatea unei cooperări mai largi. Tot în acest context aş vrea să spun că anume în baza acestui tratat a apărut un punct referitor la susţinerea funcţionării Euroregiunilor „Dunărea de Jos” şi „Prutul de Sus”. A fost practic o iniţiativă a administraţiilor centrale din ambele state, care mai târziu printr-un anumit ciclu de negocieri s-a format cele două Euroregiuni”, a mai spus Serghei Hacman.
În preajma Zilei Independenței Ucrainei, conform noii tradiții, la 23 august, în țara noastră a fost sărbătorită Ziua Drapelului de Stat. În dimineața acelei zile, pe Piața Sfânta Sofia din Kiev a avut loc ceremonia arborării Drapelului de Stat al Ucrainei, cu participarea Președintelui Petro Poroșenko. Flamura galben-albastră a fost arborată de însuși Președintele ţării și de cinci militari ucraineni, participanți la eliberarea localităților ucrainene din regiunile Donețk și Lugansk. După arborarea Drapelului de Stat, ostașii din garda de onoare au trecut cu pas cadențat pe Piața Sfânta Sofia. La ceremonie au mai fost prezenți Președintele Radei Supreme, Andrii Parubii, Premierul Volodymyr Groisman, membri ai Guvernului și reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, secretarul Consiliului pentru Securitatea și Apărarea Națională, Oleksandr Turcinov, primarul orașului Kiev, Vitali Klyciko.
Luând cuvântul la ceremonie, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a accentuat: „Drapelele noastră vor fi arborate astăzi în întreaga lume. Atrageți atenția cât de bine este plasat drapelul nostru alături de cel al Uniunii Europene. Cu două luni și jumătate în urmă am obținut posibilitatea să călătorim liber în Europa și realizând pentru aceasta reformele necesare. Diplomații noștri au câștigat lupta grea cu agentura rusă care a încercat să submineze ratificarea Acordului de Asociere și la 1 septembrie, adică peste o săptămână, Acordul de asociere intră în vioare în volum deplin”, a declarat Petro Poroşenko.
Șeful statului a accentuat că actuala generație de ucraineni trebuie să facă totul pentru reînnoirea integrității teritoriale a Ucrainei, întoarcerii Donbasului și Crimeii sub drapelul galben-albastru. Petro Poroșenko a mai menționat că ocupanții ruși au teamă de bicolorul ucrainean și de aceea luptă împotriva manifestărilor de patriotism pe peninsula ocupată și în Donbas. În opinia șefului statului, evenimentele tragice și, totodată, eroice din ultimii ani au transformat drapelul național într-o flamură a luptei pentru libertate, democrație, independență. Sub această flamură s-a născut și s-a format o nouă generație de oameni liberi.
Decretul privind instituirea Zilei Drapelului de Stat a fost semnat cu 13 ani în urmă de Președintele de atunci, Leonid Kucima. Amintim că Ambianța pe drapele a culorilor galbenă și albastră era folosită încă din timpurile creștinismului. În perioada căzăcească motivele tradiționale erau flamurile albastre cu stema aurie sau galbenă, pe fondalul lor. În perioada anilor 1917-1921, în timpul Revoluției național-democratice ucrainene, drapelul galben-albastru a fost drapelul de stat al Republicii Populare Ucrainene și Statului Ucrainean. În perioada sovietică culorile galbenă și albastră au fost înlocuite cu cea roșie. În martie 1990 drapelele galben-albastru au început să fie arborate din nou în Ucraina – mai întâi în orășelul Strii, iar mai târziu la Ternopil, Lviv, Ivano-Frankivsk și Jitomir. Drapelul galben-albastru a fost adus în Rada Supremă de un grup de deputați ai poporului în frunte cu Veaceslav Cernovil în seara zilei de 24 august 1991, imediat după anunțarea Actului de independență a Ucrainei, își amintește participantul la acele evenimente istorice, deputatul poporului de legislaturile 1, 2 și 4, Mykola Porovski, care a menţionat „Am preluat acest drapel în mâinile manifestanților și am intrat cu el în Rada Supremă. Încercarea precedentă a eșuat, majoritatea parlamentară nu ne-a permis. Iar de data aceasta atmosfera era cu totul alta și am intrat în sala de sesiuni purtând acest simbol sfânt al poporului ucrainean”, îşi aminteşte Mykola Porovski.
Iar de asupra edificiului Radei Supreme drapelul galben-albastru a fost arborat la 4 septembrie, la 18 septembrie Parlamentul a recunoscut oficial drapelul galben albastru ca drapel de stat.
Situaţia în Estul Ucrainei a fost la fel de încordată şi pe parcursul săptămânii curente. În contextul evenimentelor din Donbas vom menționa că Președintele Ucrainei Petro Poroşenko a avut o convorbire telefonică cu liderii statelor din formatul Normandia: cu Președintele Franței, Cancelarul federal al Germaniei și cu Președintele Rusiei. Șeful statului ucrainean i-a informat despre vizitarea orașului Șceastea, situat nu departe de Luganskul ocupat și despre întâlnirea de acolo cu reprezentanții Misiunii de monitorizare speciale a OSCE, care se află permanent în Estul Ucrainei. Președintele Petro Poroşenko susține activitatea ei non-stop. În același timp, şeful statului a chemat ca să fie eliberați toți ostaticii ucraineni, reținuți nelegitim de teroriștii proruși. În rezultatul convorbirii telefonice liderii statelor formatului Normandia au coordonat declarația comună. În ea și-au exprimat susținerea fermă a deciziei din 23 august a Grupului de contact trilateral privind încetarea focului în legătură cu începerea noului an de învățământ. De asemenea, liderii și-au exprimat speranța că încetarea focului va duce la ameliorarea durabilă a situației de securitate în interesul elevilor și populației civile din întregul Donbas. În baza unui regim durabil de încetare a focului liderii țărilor din formatul Normandia au confirmat fidelitatea personală în ce privește implementarea în continuare a acordurilor de la Minsk, se specifică în declarația acestora.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a întreprins săptămâna aceasta o călătorie de lucru în regiunea Kirovograd. Șeful statului a avut întrevederi cu activul acestei regiuni, participând la inaugurarea spitalului regional reconstruit. Reconstrucția acestui centru a fost pusă la punct de mai mult timp, însă lucrările au fost îngreuiate de procesele negative, care sunt cauzate de agresiunea militară a Rusiei în estul Ucrainei. În discursul său, șeful statului s-a referit la momentele principale cu care ucrainenii întâmpină cea de-a 26-a aniversare a Independenței, principalele dintre care sunt, bineînțeles, suspendarea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea europeană, acestea deschizând largi posibilități pentru fiecare cetățean ucrainean în parte. Ucrainenii s-au unit într-o familie patriotică unică, apărându-și casa lor comună de vecinul cotropitor, a spus Petro Poroșenko. Potrivit Președintelui, agresiunea rusească ne-a unit într-o națiune politică unică. Numai astfel am cunoscut prețul adevăratei libertăți și, pe an ce trece, Ziua Independenței devine pentru noi o sărbătoare tot mai mare și mai însemnată, a accentuat Petro Poroșenko. Președintele a subliniat, în luarea sa de cuvânt că cele mai grele momente sunt în trecut, însă mai avem multe de făcut. „Vedem cu toții că schimbările au loc, deși, la toți nu le este ușor. Însă, pot să afirm că cele mai grele timpuri sunt deja în trecut. Țara a făcut față cu demnitate acestor vicisitudini. Poporul ucrainean și-a demonstrat cu demnitate capacitatea de a se uni și a se opune agresorului și, în condiții de război, să asigure o dezvoltare eficientă. Trebuie să constatăm, din păcate, că acel punct al nereîntoarcerii încă nu a fost depășit. Să ne arunce în trecut pot numai reînnoirea de către Rusia a ”fazei fierbinți” a războiului, cât și acțiunile politicienilor-populiști, care sunt dispuși să minimizeze la zero toate eforturile noastre prin destabilizarea situației interne. În calitate de Președinte al Ucrainei promit să fac totul ce depinde de mine pentru a nu admite un astfel de scenariu”, a spus Petro Poroșenko.
La Kropivnițki, potrivit spuselor șefului statului, vor fi construite mai multe obiecte pentru îmbunătățirea pregătirii luptătorilor din cadrul Forțelor de operațiuni speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Domnia sa a declarat că aceste forțe sunt mândria statului ucrainean contemporan și că ele au participat la cele mai grele operațiuni, inclusiv la eliberarea mai multor orașe din estul Ucrainei de cotropitorii pro-ruși.
Cel mai important oaspete al evenimentelor din capitala Ucrainei din data de 24 august a fost șeful Pentagonului Jim Mattis, care a sosit în Ucraina pentru a discuta despre o posibilă întărire a sprijinului SUA pentru armata Kievului, angajată de peste trei ani într-un conflict cu separatiștii proruși în estul țării. Jim Mattis s-a întâlnit cu președintele ucrainean Petro Poroșenko și cu omologul său Stepan Poltorak pentru a reafirma sprijinul administrației americane pentru Kiev, în pofida voinței afișate inițial de Donald Trump în timpul campaniei electorale americane de a se apropia de Moscova. Autoritățile de la Kiev speră să convingă Washingtonul în viitor să le livreze arme letale, în special echipamente antitanc („Javelin”) și antiaeriene, în plus față de ajutorul neletal pe care americanii le furnizează până în prezent. Deși armata americană s-a pronunțat favorabil față de această cerere, Donald Trump trebuie încă să aprobe o decizie în acest sens, în condițiile în care există temeri că astfel de livrări ar putea provoca o escaladare a conflictului, în mare parte înghețat după mai multe acorduri de încetare a focului – a spus Matis. „Din prima zi a agresiunii ruse, noi am cerut tuturor țărilor lumii să ne ajute livrându-ne arme letale. Pentru moment, doar Lituania ne-a furnizat un astfel de ajutor, a subliniat în fața presei ministrul apărării ucrainean Stepan Poltorak. Continuăm să așteptăm și suntem pregătiți să primim arme letale. Dar nu este vorba de decizia noastră, ci de cea a partenerilor noștri. Noi sperăm într-o astfel de susținere”, a adăugat el.
S-a constatat în timpul întâlnirilor de la Kiev că în trei ani de conflict armat în estul Ucrainei, Rusia a crescut de mai mult de zece ori numărul de arme furnizate în Donbas. Potrivit raportului Centrului-media de Criză din Ucraina, în iulie 2014 în estul Ucrainei, erau înregistrate 30 de tancuri, 110 lansatoare de rachete, 124 de transportoare blindate si de luptă și 50 de sisteme de apărare aeriană. La sfârșitul lunii iulie a acestui an, numărul de echipamente militare a crescut de zece ori. La sfârșitul lunii iulie 2017, în Donbas există deja 680 de tancuri, 1.170 sisteme de artilerie si lansatoare multiple de rachete, 1.250 de transportoare blindate și 550 de unități de apărare aeriană. La începutul lunii iulie, Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a adoptat o rezoluție prin care solicită Rusiei să înceteze finanțarea activităților teroriste în regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. Parlamentarii au cerut ca Kremlinul să retragă de pe teritoriul Donbasului armata sa, echipamentul militar și toti mercenarii.
În ajunul Independenţei statului Ucrainean în ţara noastră s-a aflat într-o vizită oficială Ministrul Românilor de Pretutindeni Andreea Păstîrnac, care a avut mai multe întâlniri importante cu autorităţile statului ucrainean. A fost prima vizită oficială întreprinsă în Ucraina de Ministrul Românilor de Pretutindeni Andreea Păstîrnac. Agenda vizitei ministrului român în ţara noastră a fost foarte încărcată: întâlniri oficiale şi protocolare, diverse vizite şi discuţii purtate cu autorităţile statului şi reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina. La Kiev Andreea Păstîrnac s-a întâlnit cu ministrul culturii, Evghenii Nâşciuk, ministrul educaţiei şi ştiinţei, Lilia Grinevici, precum și cu ministrul de externe, Pavlo Klimkin.
Subiectele majore abordate în cadrul vizitei au vizat extinderea cooperării bilaterale și a drepturilor etnicilor români în domeniul educației și mass-media în limba română, culturii și tuturor aspectelor care țin de identitatea comunității românești.
În cadrul discuției cu ministrul de externe, Pavlo Klimkin, ministrul Andreea Păstîrnac a apreciat interesul statului ucrainean fața de problematicile comunității românești, subliniind necesitatea prezervării drepturilor etnicilor români, precum și importanța păstrării identității românești.
„Sprijinul reciproc în vederea inițierii și promovării de proiecte comune vizând atât românii din Ucraina, cât și ucrainenii din România este fundamental pentru armonia interetnică și pentru inițiativele ce au ca scop păstrarea identității culturale, lingvistice și religioase a cetățenilor noștri”, a declarat demnitarul român.
Șeful diplomației ucrainene a prezentat și subliniat eforturile întreprinse de statul român pentru dezvoltarea liceului din Sighetul Marmației unde studiază etnici ucraineni, menționându-se, totodată, nivelul foarte bun al relațiilor dintre guvernele celor două țări. Cei doi miniștri au discutat atât aspecte legate de viitoarea inaugurare a Centrului de Informare de la Slatina / Solotvino, în cadrul Primăriei orașului, cât și despre obiectivele Centrului de Informare de la Ismail, ca model de cooperare în plan universitar.
Dialogul bilateral cu ministrul culturii, Evghenii Nâşciuk, a vizat includerea, după renovare, în circuitul muzeal din Ucraina a casei memoriale „Aron Pumnul”, precum și sprijinul pe care guvernul român îl poate oferi în restaurarea și amenajarea unui ansamblu cultural în interioriul curții edificiului. A fost exprimată, de ambele părți, importanța semnării unui protocol între instituțiile relevante din România și Ucraina în vederea dezvoltării de proiecte culturale comune.
În cadrul întrevederii cu ministrul educației și științei, Lilia Grinevici, s-a convenit valorificarea posibilității de a realiza un program de schimb de experiență pentru elevi și profesori din cele două țări. În același context, demnitarul român a adus în discuție efectele procesului de descentralizare, în raport cu nevoile comunității românești, evidențiind situația școlilor românești din regiunea Cernăuți, cu precădere a celor din comuna Mămăliga, dar și din alte regiuni. Creșterea calității învățământului în comunitatea românească este una dintre prioritățile asumate de MRP prin Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020.
În data de 22 august Ministrul pentru Românii de Pretutindeni Andreea Păstîrnac şi-a continuat vizita în Ucraina, oprindu-se la Cernăuţi. Mai întâi a avut o întâlnire cu autoritățile locale. Discuția s-a desfăşurat la Administrația Regională de Stat Cernăuţi, la care au fost prezenţi: guvernatorul regiunii Oleksandr Fişciuc, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi Ion Muntean, viceprimarul de Cernăuţi Olexandr Paskari, şefii unor departamente regionale, în special, şefa Departamentului Educaţie şi Cercetare Oksana Paliiciuk.
Din componenţa delegaţiei române au mai făcut parte Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Ucraina Cristian-Leon Ţurcanu, reprezentanţii Ministerului pentru Românii de Pretutindeni – Radu Cosma şi Valentin Răducanu, Eleonora Moldovan, consul general al României la Cernăuţi, Ionel Ivan, ministru consilier.
Chiar de la bun început gazdele au prezentat oaspeților, în linii generale, ţinutul bucovinean, menţionând coloritul multicultural şi multietnic al regiunii Cernăuți.
Andreea Păstîrnac, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, a amintit despre întâlnirile avute cu oficialii de la Kiev, în special cu ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Lilia Grinevici, ministrul Culturii al Ucrainei, Oleksandr Nişciuk, adăugând că există un cadru prielnic discuţiilor despre situaţia românilor din Ucraina.
„Mă bucur că această întâlnire protocolară are loc în preajma Zilei Independenţei statului ucrainean. Sărbătorim 25 de ani de colaborare ucraineano-română”, a comunicat Andreea Păstîrnac. Dumneaei a precizat că acum o săptămână a avut o întâlnire la Bucureşti cu primarul de Cernăuţi, Oleksii Kaspruk, discutând despre restaurarea Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuţi şi inaugurarea unei grădiniţe româneşti în vechea urbe bucovineană.
În urma discuţiilor avute cu guvernatorul regiunii Cernăuţi părţile au convenit să creeze un grup mixt de lucru, compus din specialişti din ambele state, care să se ocupe de studierea modalităţilor de realizare a proiectului restaurării Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuţi.
Andreea Păstîrnac a adăugat că este important să fie semnat un acord bilateral pentru ca acest edificiu să rămână pentru totdeauna obiectiv muzeal inclus în circuitul turistic internațional.
Un alt subiect discutat în timpul întâlnirii protocolare a fost inaugurarea la Cernăuţi a unei grădiniţe româneşti. Reprezentanții MRP au subliniat faptul că statul român va susţine proiectul de inaugurare a unei instituţii preşcolare cu limba română de predare în centrul oraşului Cernăuţi, considerându-l de mare importanţă pentru comunitatea românească din nordul Bucovinei.
În aceeași zi, Andreea Pastîrnac, împreună cu reprezentanții comunității românești din nordul Bucovinei, a depus flori la monumentul lui Mihai Eminescu din Cernăuți, a vizitat unele sedii ale societăților pentru cultura românească, unele organe de presă românească, având spre finalul zilei și o întâlnire constructivă cu liderii asociațiilor românești, cu directorii instituțiilor de presă și oameni de știință români din regiunea Cernăuți.
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”
