Versiune mobilă

“Sinteza politică a săptămânii” - redacţia emisiuni în limba română a Radioului Ucrainean (aудіо)

30.12.2017 р., 21:00

Trece în istorie anul 2017, un an complicat și greu. A continuat războiul nedeclarat de către Rusia împotriva țării noastre. Anume în acest an rușii au luat o nouă tactică de luptă. Ei și-au transferat principalele acțiuni în spatele frontului. Astfel s-au activizat grupe teroriste de diversioniști, au fost uciși mai mulți cercetași și voluntari ucraineni. Inamicul a recurs chiar la intimidarea populației pașnice. Însă, această practică murdară s-a dovedit a fi nu chiar atât de eficientă după cum s-a așteptat Kremlinul.

Autorităţilor de la Moscova nu le-a fost în puteri acest lucru. Moscova are unele posibilităţi potenţiale, însă, în realitate, voința de fier și rezistenţa poporului ucrainean nu i-au permis aşa ceva. Ucrainenii au demonstrat că nu se vor preda și nici nu se vor retrage. Dimpotrivă, în anul 2017 trupele militare ucrainene au avansat și au recuperat din teritoriile ocupate de inamic, mai ales teritoriile, care, prin acordurile de la Minsk, nu le aparțineau. Cu mare regret trebuie să constatăm că războiul hibrid din partea Rusiei, și faptul că el nu a încetat în acest, a fost și rămâne principala durere a tuturor cetățenilor ucraineni. Din păcate, acest an nu ne-a adus pacea mult dorită. În pofida unor înțelegeri prealabile și stabilirea unui armistițiu pentru perioada sărbătorilor de iarnă, grupările ruso-teroriste au continuat să tragă focuri asupra poziţiilor Forţelor Armate Ucrainene, folosind lansatoarele de mine cu calibru diferit. Inamicul îşi activizează provocările armate, în deosebi, seara şi noaptea. Cu toate că în ansamblu numărul atacurilor s-a redus, totuşi pe unele segmente ale frontului teroriştii aplică în continuare armele interzise prin Acordurile de la Minsk privind pacea în Estul Ucrainei, ceea ce demonstrează o dată în plus că rebelii nu-și respectă nicicând promisiunile.

Sute de ucraineni s-au adunat la aeroportul din Kiev pentru a primi, în noaptea de miercuri spre joi, zeci de militari şi civili eliberaţi din captivitate într-un schimb masiv de prizonieri cu rebelii proruşi. Fluturând steaguri ucrainene, ei i-au aclamat cu aplauze pe pistă, strigând "Glorie Ucrainei! Slavă eroilor!", pe prizonierii coborând din avionul de transport care i-a adus la Kiev.


Dragi prieteni, pentru voi este o zi foarte importantă, a declarat în limba ucraineană ambasadoarea Franţei, Isabelle Dumont, care l-a însoţit pe preşedintele Petro Poroşenko în estul separatist al ţării, pentru a se întâlni cu aceşti bărbaţi şi femei imediat după eliberarea lor miercuri. Autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri miercuri, într-una dintre cele mai importante operaţiuni de acest fel în aproape patru ani de război.

Rezultatul unor negocieri dificile, această operaţiune a implicat 74 de prizonieri deţinuţi în cele două "republici" autoproclamate de rebeli şi 233 deţinuţi de autorităţile de la Kiev. Acesta este primul schimb de prizonieri în ultimele 15 luni între beligeranţi şi al doilea cel mai important de la izbucnirea conflictului în 2014. El a avut loc pe linia frontului, în apropierea localităţii Gorlivka, la circa 40 kilometri nord-est de Doneţk, şi a durat mai multe ore. Desfăşurat chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul pe stil vechi, acest schimb de prizonieri este un progres rar în implementarea acordurilor de pace din 2015, care au redus intensitatea luptelor, fără a ajunge la o soluţionare politică a conflictului ce a făcut peste zece mii de morți de morţi. În a doua etapă, a cărei dată nu a fost anunţată încă, 29 de persoane deţinute de separatişti ar putea să fie eliberate în schimbul a 74 de persoane deţinute de Kiev. Pe plan diplomatic, tensiunile au crescut în ultimele zile, după decizia Washingtonului de a-şi întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul Apărării, pentru ca Kievul să poate să asigure suveranitatea teritoriului său.

Ucraina va continua să lucreze asupra eliberării persoanelor, care sunt ținute nelegitim în prizonieratul rebelilor pro-ruși din Donbass, a declarat Președintele Petro Poroșenko, luând cuvântul în aeroportul din Harkiv imediat după eliberarea prizonierilor.

Vom continua să luptăm pentru a-i elibera pe băieții noștri, care mai rămân în prizonierat la Makeevka și Goirlivka. Este un lucru deosebit de important, deoarece Ucraina nu-i părăsește pe-ai săi. Sunt convins că băieții, care au rămas pe teritoriile ocupate, vor auzi aceste cuvinte – noi vom lucra cu o energie dublă pentru eliberarea voastră și vom face tot posibilul ca acest lucru să se întâmple cât mai curând, a spus Președintele Petro Poroșenko.

Este greu să descrii prin cuvinte emoțiile, ce i-au cuprins pe cei eliberați și pe rudele și prietenii acestora în timpul reîntâlnirii. Oamenii plângeau de bucurie, se îmbrățișau. În ochii foștilor prizonieri putea fi ușor citită dorința de libertatea. Mama unuia dintre cei eliberați a mărturisit:

Astăzi mi-am întâlnit fiul, Oliinic Oleksandr. Nu l-am văzut de vreo trei ani și jumătate. A fost luat ca ostatic la 2 august anul 2014 și acum avem 27 decembrie 2017. Nu i-am auzit vocea mai mult d eun și jumătate. Când mi-a telefonat am auzit doar că mi-a spus: mamă sunt aici. Mai departe nu-mi amintesc, deoarece am pierdut cunoștința, a mărturisit femeia cuprinsă de emoții.

Unul dintre camarazii de arme ai lui Oleksandr Oliinic, Maksym Andriiovici, din brigada 128 a unui pluton de cercetași, mărturisește:

Eram în pereche cu Sașko, eram ambii lunetiști. Slavă Domnului că avem posibilitatea să-l întâmpinăm și să-l îmbrățișăm acum aici. Când mi-a telefonat unul dintre camarazii noștri de arme și mi-a spus că Sașko este în liste și că va fi eliberat, m-am bucurat nespus. N-o să vă vină să credeți: se spune că bărbații nu plâng, nu este adevărat.  

Senatul american îl cheamă pe președintele Donald Trump să faciliteze vânzările de armament Ucrainei în scopuri de apărare. Cunoscutul senator, John Makein, s-a arătat a fi mulțumit de cursul, pe care l-a luat administrația lui Trump în ceea ce privește vânzările comerciale de armament de apărare Ucrainei. Senatorul a făcut un apel către șeful Casei Albe să propună mult mai mult  atunci când este vorba de armament în scopuri de combatere a pericolului, pe care-l prezintă Rusia în zonă. Am salutat informația care spune că administrația lui Donald Trump a acceptat vânzările de armament letal Ucrainei în scopuri de apărare. Acest lucru trebuia făcut mai demult. Ucrainenii se confruntă în cele mai grele lupte timp de câteva luni, deoarece Rusia și-a rechemat ofițerii din componența unui mecanism-cheie de încetare a focului și rebelii, controlați de Rusia, și-au intensificat atacurile în estul Ucrainei. Vladimir Putin a ales războiul în locul păcii în Ucraina la orice pas. Odată cu continuarea acestei opțiuni, Statele Unite și toată lumea liberă trebuie să-i ofere Ucrainei tot ceea de ce are nevoie pentru apărare, a declarat președintele comitetului pentru forțele armate din cadrul senatului american, John Makein. Această hotărâre este doar un prim pas. Îl chem pe președinte să permită vânzarea de alte tipuri de armament mortale Ucrainei, inclusiv muniții antitanc și să folosească, în măsură deplină, mijloacele oferite de Congres, pentru ca Ucraina să-și poată apăra suveranitatea și integritatea teritorială. De asemenea, îi chem pe președintele Trump și pe liderii Congresului să asigure susținerea de 350 milioane de dolari oferită Ucrainei, mijloace care sunt prevăzute de legea națională privind cheltuielile în scopuri de apărare, semnată luna aceasta de președintele Donald Trump, a mai spus John Makein. Senatorul Makkein nu este unicul republican, care a susținut hotărârea lui Donald Trump. Președintele comitetului pentru relații internaționale din senatul american, Bob Korker, care a fost coautor al legislației referitoare la sancționarea vânzărilor de armament încă în anul 2014, ignorată de președintele de atunci al SUA, Barack Obama, de asemenea și-a exprimat satisfacția în legătură cu hotărârea adoptată de șeful Casei Albe.            

Normalizarea relațiilor dintre SUA și Federația Rusă este imposibilă,  până când nu va fi depășit conflictul din Ucraina. Despre aceasta scrie Secretarul de Stat American, Rex Tillerson, în articolul publicat de The New/York Times. Domnia sa afirmă că autoritățile de la Casa Albă nu au nici un fel de iluzii privind actualul regim din Rusia. În prezent relațiile părții americane cu Moscova sunt încordate, deoarece forțele armate din Rusia în ultimele decenii a intrat pe teritoriul mai multor state vecine, între care Georgia, iar cum Ucraina. Federația Rusă se amestecă și în scrutinele din țările occidentale, încercând să zădărnicească suveranitatea acestora. În articolul său publicat în The New/York Times, Rex Tillerson a specificat:

Fără reglementarea pașnică a situației din Ucraina, care trebuie să înceapă cu îndeplinirea de către Rusia a Acordurilor de la Minsk privind pacea în Donbas, relațiile SUA cu această țară nu pot fi ca de obicei. Numirea lui Kurt Volker, care a fost Ambasador American în NATO, în calitate de Reprezentant Special pentru Ucraina, demonstrează devotamentul nostru față de restabilirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. SUA sunt gata să colaboreze cu Moscova în problemele războiului din Siria, dar până când nu va fi reglementată situația din Estul Ucrainei, relațiile noastre cu Federația Rusă nu se vor normaliza, a conchis Secretarul de Stat American, Rex Tillerson, în articolul publicat de The New/York Times.

Serviciul diplomatic ucrainean, care-și scrie istoria începând cu semnarea, la 22 decembrie anul 1917, a proiectului de lege privind crearea Secretariatului general pentru afaceri internaționale, și-a marcat zilele acestea jubileul de o sută de ani. Primul ministrul de externe al Republicii Populare Ucrainene, Oleksandr Șulghin, avea 28 de ani la momentul numirii în post, iar succesorul lui, Vsevolod Golubovici – 32. Prima ieșire a diplomației ucrainene pe arena internațională – participarea la tratativele de pace de la Brest-Litovsk, s-a încheiat cu succes și anume cu semnarea unui acord de pace cu țările centrale. Acesta a fost primul acord de pace din timpul războiului mondial, care a confirmat recunoașterea internațională a Ucrainei ca stat independent, a proclamat o pace avantajoasă pentru ea fără anexări sau contribuții. Baza normativă a serviciului diplomatic ucrainean a fost elaborată cu luarea în calcul a experienței europene și a cerințelor dreptului internațional. Deși are tradiții istorice foarte vechi, serviciul diplomatic ucrainean s-a dezvoltat, din luna decembrie a anului 1917, cu luarea în considerare a experienței mondiale ca un serviciu de politică externă a unui stat european. După pierderea independenței de către Ucraina au urmat decenii de subordonare Moscovei. Și numai după proclamarea Actului de Independență a Ucrainei la 24 august anul 1991 procesul determinării priorităților politicii externe a statului, afirmarea serviciului ei diplomatic independent și dezvoltării relațiilor bilaterale cu alte state au căpătat un caracter sistematic și consecvent. Diplomația ucraineană modernă a obținut succese însemnate pe calea, pe care, spre regret, au suferit eșec întemeietorii serviciului diplomatic al Republicii Populare Ucrainene. În prezent Ucraina întreține relații diplomatice cu peste 180 de state ale lumii. Între cele mai însemnate realizări ale diplomației autohtone se numără aderarea Ucrainei la OSCE, Consiliul Europei, Organizația Mondială a Comerțului și alte organisme internaționale cu autoritate, încheierea Acordului  de parteneriat și colaborare, iar ulterior și a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, semnarea Cartei de parteneriat deosebit cu NATO, calitatea de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al OINU în anii 2000-2001 și, respectiv, 2016-2017, prezidarea în multe organizații internaționale. Realizări însemnate sunt asigurarea susținerii politice și practice internaționale a Ucrainei în procesul combaterii agresiunii rusești despre ce atestă rezoluțiile corespunzătoare ale ONU și altor organizații internaționale cu influență, menținerea unei presiuni îndelungate sub formă de sancțiuni asupra statului-agresor, respectarea de către comunitatea internațională a politicii de nerecunoaștere a anexării Crimeii. În cadrul solemnităților dedicate împlinirii a o sută de ani de la înființarea serviciului diplomatic ucrainean, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a subliniat că Rusia va trebui să răspundă pentru politica sa agresivă.    

Nu există o cale mai bună pentru întoarcerea Rusiei la respectul pentru dreptul internațional decât sancțiunile internaționale, înghețarea activelor, interdicțiile de a vizita țările civilizate. Rusia va fi nevoită să răspundă pentru politica sa agresivă. Sunt convins că pe această cale trebuie să pășim în continuare prin extinderea treptată a coaliției internaționale pentru susținerea statului ucrainean, a spus Președintele Petro Poroșenko.

Șeful statului a chemat comunitatea internațională să înăsprească sancțiunile împotriva statului agresor. La rândul său, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a subliniat că statul ucrainean trebuie să îndeplinească testamentul politic  al primului șef al diplomației ucrainene, Oleksandr Șulghin, și să devină o parte componentă a Uniunii Europene.

 Șansa, pe care ucrainenii nu au putut-o folosi acum o sută de ani, trebuie folosită în prezent. Ucraina a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, comunitatea europeană a anulat regimul de vize pentru cetățenii ucraineni. Ucraina trebuie să devină o parte componentă cu drepturi depline a familiei civilizate europene, după cum ne-a lăsat prin testamentul său primul ministru de externe al Ucrainei, Oleksandr Șulghin, a spus șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin.

Ucraina a fost felicitată cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la crearea propriei diplomații de către reprezentanții statelor străine. În timpul ceremoniei depunerii de flori la monumentul primului ministru ucrainean de externe, Oleksandr Șulghin, șefa departamentului canadian de politică externă, Hristea Friland, a subliniat că în prezent Ucraina are un puternic corp diplomatic.

Ucraina poate fi mândră de faptul că în prezent este o țară liberă și independentă. Îmi este deosebit de plăcut că în aceste zile Ucraina poate să comunice cu un diplomat al unei țări din grupul G7 în limba ucraineană, a spus Hristea Friland.

Începând cu data de 27 decembrie, la frontiera Ucrainei este pus în funcţiune sistemul de control biometric  pentru cetăţenii străini, în special, pentru cei din Rusia. Iar de la 1 ianuarie anul 2018 acest sistem va funcţiona în măsură deplină, a comunicat consilierul şefului Serviciului de stat pentru paza frontierei, Oleg Slobodean. În măsură deplină sistemul de control biometric îşi va lua startul la 1 ianuarie anul 2018, şi el va fi aplicat faţă de cetăţenii străini, din 71 de ţări. Adică este vorba despre acele ţări, de unde pot apărea anumite pericole pentru concetăţenii noştri. De fapt, sistemul respectiv constă în faptul că cetăţenii, care vin din aceste ţări, în timpul trecerii graniţei de stat vor  trebui să lase amprentele a cinci degete de la mâna dreaptă, a specificat Oleg Slobodean.

Totodată, Oleg Slobodean a precizat: controlul datelor biometrice la frontiera administrativă cu Crimeea ocupată   nu se referă la ucrainenii, care trăiesc acolo. El de asemenea a amintit că paşapoartele de model rusesc, cu înregistrare în Crimeea, nu sunt valabile. În prezent toate cele 157 de puncte de control la frontiera ucraineană sunt dotate cu aparate biometrice. Există acces la bazele de date ale Serviciului Securităţii al Ucrainei, Interpol-ului, în cazul necesităţii verificării persoanelor, care trec graniţa de stat, a comunicat consilierul şefului Serviciului de stat pentru paza frontierei, Oleg Slobodean.

 În statul nostru funcţionează sistemul interdepartamental “Arkan” şi există posibilitatea de a apela la baza de date a Interpol-ului. Cu alte cuvinte, sunt supuse unui control toate persoanele, care sosesc în Ucraina, conform bazelor de date fixate de organele de drept. La noi în Ucraina există 157 puncte de trecere a frontierei, pe unde pot intra cetăţenii străini, adică reprezentanţii acelei categorii, care sunt prevăzute în Decretul Preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, şi în Hotărârea Consiliului Securităţii şi Apărării Naţionale a Ucrainei.

Vom adăuga, că în dimineaţa zilei de 27 decembrie, Serviciul de stat pentru paza frontierei Ucrainei a început testarea complexelor mobile pentru controlul biometric la frontiera cu Federaţia Rusă. Începând cu Anul Nou,  în 157 de puncte internaţionale de trecere pentru transportul terestru şi în aeroporturi va funcţiona noul sistem de fixare a datelor biometrice.  Acest sistem va permite nu numai să fie controlat termenul de aflare în ţară, dar şi să fie conectat la baza de date a Interpol-ului. La persoanele, care sosesc în Ucraina, vor fi controlate paşapoartele, ID-cartelele, permisele de conducere şi paşapoartele tehnice. Potrivit lui Oleg Slobodean, probleme tehnice la intrarea pe teritoriul Ucrainei pot apărea numai la turiştii, care nu dispun de paşapoarte biometrice.

După cum a comunicat mai înainte Secretarul Consiliului Securităţii şi Apărării al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, Ministerul de interne intenţionează să introducă sistemul de fixare a aflării cetăţenilor Rusiei pe teritoriul Ucrainei. La 2 septembrie a intrat în vigoare Decretul Preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, despre aplicarea în practică a controlului biometric pentru cetăţenii străini, în special, pentru cei din Rusia, în timpul trecerii graniţei Ucrainei. Excepţii vor fi făcute numai pentru cetăţenii acelor state, cu care Ucraina a încheiat acorduri corespunzătoare de parteneriat.

În cadrul Uniunii Europene continuă căutarea unei soluţii de aprofundare în viitor a relaţiilor cu Ucraina. Potrivit experţilor ucraineni, Ministrul de externe al Germaniei, Zigmar Gabriel,  a propus să fie folosit viitorul acord dintre UE şi Marea Britanie cu privire la Brexit ca fiind un nou model de relaţii cu alte ţări, în special, cu Ucraina şi Turcia. Despre aceasta el a spus în interviul acordat mediagrupului „Funke”.  Diplomatul german a accentuat că el nu-şi poate imagina statutul de membru al Ucrainei şi Turciei în UE în anii apropiaţi.  De aceea trebuie să ne gândim la forme alternative de colaborare strânsă, a spus el.

La rândul său, Kievul doreşte să obţină perspectiva de membru aliat al Uniunii Euroрene, cea ce va deveni un îndemn şi mai mare pentru integrarea rapidă în comunitatea europeană. Însă UE refuză în permanenţă să includă în declaraţiile comune, mai ales după samiturile Ucraina-UE, următoarea prevedere din articolul 49 din Acordul despre Uniunea Europeană şi anume – „orice stat european poate înainta cerea de a fi primit în UE. El trebuie să trimită cerea la Consiliu, care adoptă în mod unanim hotărârea după consultări cu Comisia Europeană şi obţinerea consimţământului din partea Parlamentului European, care funcţionează în baza deciziei majorităţii absolute a membrilor lui.

Unicul lucru, pe care Ucraina reuşeşte să fixeze în documentele comune, se referă la „năzuinţa europeană”, însă aceasta nu înseamnă perspectiva de obţinere a statutului de membru asociat al UE. De altefel, această îmbinare de cuvinte a fost fixată în declaraţia samitului „Parteneriatului Estic”, care a avut loc în toamna anului curent la Bruxelles.

Mai înainte Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a declarat că Ucraina contează pe asocierea cu zona Şenghen, aderarea la uniunea energetică şi vamală cu UE. De altfel, în preajma Crăciunului a devenit cunoscut, că la începutul anului 2018 Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin,  şi şeful diplomaţiei germane, Zigmar Gabriel, împreună, vor efectua o vizită în estul Ucrainei. În special, despre aceasta a comunicat Klimkin pe pagina sa de Twitter. „Noul an îl vom începe cu o călătorie comună în Donbas”, a scris el. Rămâne să sperăm, că partea ucraineană se va folosi de această vizită a şefului departamentului german de politică externă nu numai pentru a informa despre adevărata stare de lucruri în estul Ucrainei, pentru a înţelege de ce este important să fie menţinute sancţiunile împotriva Rusiei, care desfăşoară o agresiune pe teritoriul ocupat al ţării noastre, dar şi de a propune viziunea sa privind viitoarele relaţii cu Uniunea Europeană.

Dumitru Verbiţchi. Radioul Ucrainean, Redacția emisiuni în limba română

Asculta

“Sinteza politică a săptămânii” -  redacţia emisiuni în limba română a Radioului Ucrainean (aудіо)